BCE avertizează: inflația ar putea reveni în forță din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Creșterea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu începe să se resimtă direct în economia europeană, iar Banca Centrală Europeană (BCE) transmite un semnal clar: riscurile de inflație sunt din nou în creștere. Oficialii de la Frankfurt încearcă să mențină un echilibru delicat între calmarea piețelor și evitarea impresiei de pasivitate în fața scumpirilor accelerate la energie.

Noile prognoze arată că europenii ar putea resimți din nou presiunea asupra bugetelor personale, la doar câțiva ani după șocul inflaționist provocat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Inflația, din nou peste ținta băncii centrale

Conform celor mai recente estimări, inflația din zona euro ar urma să ajungă la 2,6% în 2026, peste prognoza anterioară de 1,9%. Creșterea este atribuită în principal scumpirii energiei, pe fondul conflictului cu Iranul și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golf, arată Politico.

Statele Unite scot încă 53,3 milioane de barili din rezerva strategică pentru a tempera explozia prețurilor la petrol

21:39

România trece la SUMAL 3.0: STS și inteligența artificială vor urmări în timp real fiecare transport de lemn

19:58

Christine Lagarde a declarat că instituția pe care o conduce va monitoriza atent evoluțiile de pe piețele de materii prime și eventualele blocaje în lanțurile de aprovizionare. Potrivit acesteia, banca trebuie să evite situația în care așteptările privind inflația ridicată devin permanente, determinând companiile să majoreze prețurile și angajații să ceară salarii mai mari.

Rata dobânzii rămâne neschimbată, deocamdată

În pofida acestor riscuri, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să mențină ratele dobânzilor la nivelurile actuale. Decizia reflectă abordarea clasică a băncilor centrale față de șocurile de ofertă, cum sunt cele provocate de creșterea bruscă a prețurilor la energie.

Instrumentul principal al băncilor centrale — politica dobânzilor — acționează lent asupra economiei. De aceea, reacțiile prea rapide pot amplifica volatilitatea fără a rezolva problema de fond. BCE încearcă astfel să evite o reacție pripită, dar riscă să fie percepută drept prea tolerantă față de inflație.

Prețurile petrolului urcă, iar scenariile devin tot mai sumbre

Pe piețele internaționale, petrolul de referință Brent a depășit pragul de 115 dolari pe baril, după atacuri asupra unor facilități energetice esențiale din regiunea Golfului Persic. Creșterea vine într-un moment în care prognozele BCE se bazau pe un preț de aproximativ 90 de dolari, ceea ce face ca estimările actuale să fie deja depășite de realitate.

Într-un scenariu advers analizat de experții băncii, dacă perturbările persistă și prețurile la energie continuă să crească, inflația ar putea depăși 4% în acest an și ar putea ajunge aproape de 5% în 2027, înainte de a începe să scadă. Acest scenariu ar pune presiune semnificativă asupra deciziilor de politică monetară.

Economia zonei euro încetinește sub presiunea costurilor

Pe lângă inflație, BCE și-a revizuit în jos și prognozele de creștere economică. Instituția estimează acum un avans al PIB-ului de doar 0,9% în 2026 și 1,3% în 2027, sub estimările anterioare.

Motivul principal este redirecționarea cheltuielilor gospodăriilor și companiilor către energie și alte bunuri esențiale. Această schimbare reduce consumul în alte sectoare și afectează ritmul general de creștere economică.

Riscul de stagflație, din nou pe masa economiștilor

Un conflict prelungit și prețuri ridicate la energie ar putea crea condițiile pentru un fenomen rar și periculos: stagflația. Aceasta combină stagnarea economică cu inflația ridicată, un context dificil de gestionat pentru orice bancă centrală.

Atât analiștii independenți, cât și instituțiile financiare avertizează că, dacă tensiunile geopolitice nu se reduc, Europa s-ar putea confrunta cu o situație similară celei din anii ’70, când șocurile petroliere au destabilizat economiile occidentale.

Piețele pariază pe noi majorări de dobândă

Deși BCE adoptă oficial o strategie de „așteaptă și vezi”, investitorii sunt mai sceptici. Piețele financiare anticipează deja două majorări ale dobânzii de politică monetară până la finalul anului, ceea ce ar duce rata depozitului la aproximativ 2,5%.

Această diferență de percepție între banca centrală și piețe reflectă incertitudinea extremă legată de evoluția conflictului și a prețurilor la energie. Dacă scumpirile persistă, BCE ar putea fi forțată să acționeze mai agresiv decât își dorește în prezent.

Alte bănci centrale, pregătite să reacționeze mai rapid

În același timp, Banca Angliei a transmis că ar putea majora dobânzile chiar în lunile următoare dacă presiunile inflaționiste se intensifică. Acest contrast subliniază diferențele de abordare dintre marile bănci centrale, dar și riscul ca reacțiile întârziate să agraveze problema.

Pentru BCE, următoarea perioadă va fi una critică. Instituția trebuie să gestioneze simultan două riscuri majore: o inflație în creștere și o economie care încetinește. Orice decizie privind dobânzile va avea efecte directe asupra costurilor creditelor, investițiilor și, implicit, asupra nivelului de trai al europenilor.