Planul de 20 de miliarde € al Uniunea Europeană pentru AI, sub tirul criticilor: investiție strategică sau „catedrale în deșert”?

Un amplu proiect european destinat dezvoltării infrastructurii pentru inteligență artificială (AI) stârnește controverse înainte de lansarea oficială. Inițiativa, evaluată la 20 de miliarde de euro, vizează construirea unor centre uriașe de calcul dedicate antrenării modelelor avansate de AI, însă criticii pun sub semnul întrebării utilitatea și sustenabilitatea acestui efort.

Planul a fost promovat de președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, încă din 2025, ca parte a strategiei prin care Europa încearcă să reducă decalajul față de Statele Unite și China în cursa globală pentru dominația tehnologică, conform Politico.

Mega-centrele de calcul: ambiție europeană inspirată de SUA

Proiectul european presupune construirea a patru sau cinci „gigafabrici” AI, fiecare dotată cu aproximativ 100.000 de unități de procesare grafică (GPU), esențiale pentru antrenarea modelelor complexe de inteligență artificială. Aceste facilități ar urma să fie de patru ori mai mari decât actualele „AI Factories”, un program anterior prin care UE a anunțat în 2024 dezvoltarea a 19 supercomputere în 16 state membre.

Ministrul Economiei avertizează: 10 miliarde de lei pierduți în doar 11 zile de criză politică

13:50

Bursa de Valori București a început săptămâna pe roșu. Scăderi pe majoritatea indicilor

10:52

Prin aceste investiții, Bruxelles-ul speră să ofere companiilor, startup-urilor și cercetătorilor europeni acces la resurse de calcul comparabile cu cele utilizate pentru modele precum GPT sau Claude, dezvoltate în SUA de companii precum OpenAI și Anthropic.

În paralel, proiectele globale ridică ștacheta: OpenAI dezvoltă inițiativa Stargate, evaluată la 500 de miliarde de dolari, în timp ce Anthropic a anunțat investiții de 50 de miliarde de dolari în infrastructură.

Îndoieli privind cererea reală: „Pentru ce avem nevoie de atâta calcul?”

În ciuda ambiției, numeroși experți și politicieni europeni contestă lipsa unei cereri clare pentru această capacitate uriașă de calcul. Europarlamentarul german Sergey Lagodinsky a criticat deschis proiectul, afirmând că nu există un model de afaceri bine definit.

„Nimeni nu a putut să-mi explice care este cazul de afaceri pentru aceste gigafabrici”, a spus acesta, subliniind că simpla dorință de „mai multă putere de calcul” nu este suficientă fără aplicații concrete. Aceeași îngrijorare este împărtășită și de analiști precum Nicoleta Kyosovska, care a descris aceste proiecte drept posibile „catedrale în deșert”, în lipsa unei industrii AI suficient de dezvoltate în Europa.

Lipsa campionilor europeni în AI complică strategia

Una dintre problemele majore identificate este lipsa companiilor europene capabile să utilizeze la maximum această infrastructură. În prezent, singurul nume relevant este Mistral AI, însă aceasta își dezvoltă propriile centre de date.

Compania a anunțat investiții de 1,2 miliarde de euro în Suedia și a atras încă 830 de milioane de dolari pentru un centru de date lângă Paris, dotat cu aproape 14.000 de GPU-uri. Aceste inițiative independente ridică întrebări despre necesitatea infrastructurii finanțate de UE.

Eurodeputați precum Eva Maydell susțin că Europa ar trebui să se concentreze pe alte domenii ale AI, nu doar pe dezvoltarea modelelor lingvistice mari, argumentând că avantajele competitive ale continentului se află în aplicațiile industriale.

Dependența de tehnologia americană, o vulnerabilitate majoră

Un alt punct sensibil este dependența de furnizori externi, în special de Nvidia, lider global în producția de GPU-uri. Un grup de 18 europarlamentari a avertizat că infrastructura centrelor de date este dominată de un singur furnizor, ceea ce poate crea riscuri strategice.

Deși Comisia Europeană susține că proiectul va crește „suveranitatea digitală”, criticii consideră că realitatea este mai complexă, iar dependențele tehnologice nu pot fi eliminate rapid.

Investiție insuficientă în context global

Comparativ cu investițiile masive din SUA, suma de 20 de miliarde de euro este considerată de unii experți ca fiind insuficientă. Jeff Campbell, director de strategie la Cisco, a subliniat că diferența de scară este uriașă și că Europa riscă să rămână în urmă.

În timp ce SUA investește sute de miliarde de dolari în infrastructura AI, Europa încearcă să recupereze terenul cu resurse limitate și într-un context reglementar mai strict.