Prima pagină » Bursa de la București continuă să crească după căderea Guvernului. Investitorii văd „o ușurare”, iar leul recuperează timid

Bursa de la București continuă să crească după căderea Guvernului. Investitorii văd „o ușurare”, iar leul recuperează timid

Bursa de la București continuă să crească după căderea Guvernului. Investitorii văd „o ușurare”, iar leul recuperează timid
BVB

Piața de capital din România a continuat să crească pentru a treia ședință consecutiv după demiterea Guvernului Bolojan, într-un context în care investitorii par să privească schimbările politice mai degrabă ca pe o resetare necesară decât ca pe un motiv de panică. În paralel, moneda națională a avut o apreciere simbolică în raport cu euro, iar randamentele titlurilor de stat românești pe zece ani au început să scadă, semn că o parte din tensiunea din piețe s-a redus temporar.

Indicele BET al Bursei de Valori București, care urmărește evoluția celor mai lichide 20 de companii listate la Bursa de Valori București, a crescut cu 1,76%, ajungând la 29.365 de puncte și apropiindu-se de un nou record istoric. Și indicele BET-BK, considerat reper pentru performanța fondurilor de investiții în acțiuni, a avansat cu 1,53%, până la 5.686 de puncte.

Investitorii au reacționat pozitiv după schimbarea guvernului

Analiștii spun că piața bursieră este susținută atât de contextul internațional favorabil, cât și de percepția că actuala criză politică ar putea duce la o schimbare necesară în administrație. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, a explicat că optimismul vine și din evoluțiile externe, unde piețele financiare internaționale au avut creșteri puternice pe fondul discuțiilor privind reducerea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

Bursele europene au avansat puternic, indicele Stoxx 600 crescând cu peste 2%, în timp ce piața japoneză a avut un salt de aproape 6%. Și bursele americane se mențin aproape de maxime istorice. Potrivit lui Codirlașu, există în această perioadă un apetit global pentru active considerate mai riscante, inclusiv acțiuni.

Profesorul de finanțe comportamentale Adrian Mitroi consideră însă că reacția pozitivă a pieței are și o componentă locală importantă. Acesta spune că investitorii au interpretat căderea guvernului drept o ieșire dintr-un blocaj politic și administrativ care devenise tot mai vizibil. „Cred că asistăm, în primul rând, la o ușurare. Piața a considerat că echipa politică devenise disfuncțională și nu mai putea funcționa în parametri rezonabili”, a explicat Mitroi.

Acțiunile devin tot mai atractive într-o economie cu inflație ridicată

Analistul CFA susține că investitorii se orientează tot mai mult către bursă și din cauza inflației ridicate și a perspectivelor slabe pentru piața obligațiunilor. Potrivit acestuia, într-o perioadă în care dobânzile rămân ridicate, obligațiunile devin mai puțin atractive pentru investitori, iar capitalul caută randamente mai bune în acțiuni.

„Protecția în fața inflației este dată doar de investiția în acțiuni”, a afirmat Mitroi. În opinia sa, lipsa unor noi listări importante la bursă și amânarea ofertelor publice de vânzare ale statului fac ca acțiunile deja existente pe piață să devină mai valoroase.

Senatul a adoptat recent proiectul care suspendă până la finalul anului 2027 vânzarea participațiilor statului la companiile profitabile. Inițiativa urmează să ajungă la Camera Deputaților pentru votul decisiv. În aceste condiții, investitorii au tot mai puține opțiuni noi în piață, iar lichiditatea se concentrează pe companiile deja listate.

Leul se stabilizează temporar, dar analiștii avertizează asupra unor noi scăderi

Moneda națională a avut o apreciere modestă după zilele tensionate din piața valutară, însă analiștii avertizează că presiunea asupra cursului nu a dispărut.

Claudiu Cazacu, consultant în strategie la XTB România, consideră că scenariul unui euro la 5,30 lei într-un viitor apropiat devine tot mai probabil. Mai mult, în a doua parte a anului, cursul ar putea ajunge chiar în zona de 5,50 lei pentru un euro, dacă problemele economice și politice persistă.

Pe de altă parte, reprezentanții Băncii Naționale încearcă să transmită că soluțiile pentru calmarea piețelor nu țin exclusiv de politica monetară.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat că răspunsurile pentru stabilizarea piețelor trebuie găsite în alte zone ale economiei și politicii, nu doar la banca centrală.

Bursa profită și de optimismul global legat de reducerea tensiunilor geopolitice

Creșterile de la București vin într-un context internațional favorabil pentru piețele financiare.

Investitorii reacționează pozitiv la informațiile privind apropierea unui posibil acord între Statele Unite și Iran, care ar putea reduce tensiunile din Orientul Mijlociu și ar contribui la stabilizarea piețelor energetice.

Acest val de optimism internațional a susținut bursele din întreaga lume și a influențat pozitiv și piața românească.

Alte articole importante
BNR: Tot mai mulți bani în numerar circulă în România. Suma a urcat la aproape 144 de miliarde de lei în 2025
BNR: Tot mai mulți bani în numerar circulă în România. Suma a urcat la aproape 144 de miliarde de lei în 2025
Numerarul continuă să joace un rol important în economia României, în ciuda dezvoltării accelerate a plăților digitale. Potrivit Raportului anual 2025 publicat de Banca Națională a României (BNR), valoarea banilor aflați în afara sistemului bancar a ajuns la 143,931 miliarde de lei la finalul anului trecut, în creștere cu 9,5% față de 2024. Deși avansul […]
Bani falși, risc real? Tabloul contrafacerilor monetare în 2025–2026
Bani falși, risc real? Tabloul contrafacerilor monetare în 2025–2026
De la fabricile clandestine de bancnote la imprimantele de acasă, falsificatorii rămân o realitate persistentă în peisajul economic european și românesc. Cifrele recente arată însă o tendință surprinzătoare: fenomenul se restrânge. Dar vigilența rămâne cuvântul de ordine. Să primești rest cu o bancnotă falsă la o terasă, să scoți din buzunar o hârtie fără valoare […]
Prețul construcțiilor rezidențiale a crescut cu 48% în UE din 2015 (Eurostat). România în top 3
Prețul construcțiilor rezidențiale a crescut cu 48% în UE din 2015 (Eurostat). România în top 3
Între 2015 și 2025, prețurile de producție pentru construcția de noi clădiri rezidențiale în Uniunea Europeană au crescut cu 48,2%, potrivit datelor incluse în ediția 2026 a „Figurilor cheie despre afacerile europene”. Indicatorul reflectă costurile activităților de construcție din perspectiva antreprenorilor și este bazat pe prețurile plătite de clienți către constructori pentru lucrările executate. Accelerarea […]
România, printre cele mai ieftine țări din UE după Bulgaria în 2025
România, printre cele mai ieftine țări din UE după Bulgaria în 2025
România se menține în 2025 printre statele cu cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru bunuri de consum și servicii, fiind depășită doar de Bulgaria, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Conform analizei bazate pe date Eurostat, nivelul general al prețurilor din România este cu 35% sub media Uniunii Europene, în timp […]
Moneda viitorului în Europa: Ce este euro digital și cum ne va schimba plățile din 2029. Parlamentul European face pasul decisiv
Economie mondială
Moneda viitorului în Europa: Ce este euro digital și cum ne va schimba plățile din 2029. Parlamentul European face pasul decisiv
Parlamentul European a avansat recent în procesul legislativ privind introducerea euro digital, un proiect coordonat de Banca Centrală Europeană și aflat în lucru de mai mulți ani. Dacă negocierile dintre instituțiile europene vor fi finalizate la timp, noua formă digitală a monedei ar putea deveni realitate începând cu anul 2029. Proiectul a fost inițiat în […]
Argintul pierde teren în fața aurului: semnal de slăbiciune pe piața metalelor prețioase. Presiune tot mai mare pe argint după maximele din ianuarie
Analize-previziuni
Argintul pierde teren în fața aurului: semnal de slăbiciune pe piața metalelor prețioase. Presiune tot mai mare pe argint după maximele din ianuarie
Piața metalelor prețioase traversează o nouă etapă de dezechilibru, în care argintul continuă să piardă teren în fața aurului. După atingerea unui maxim istoric în ianuarie, argintul a intrat într-o corecție severă, pierzând aproximativ jumătate din valoare. Declinul argintului nu este un fenomen izolat, însă este mult mai accentuat decât cel al aurului, ceea ce […]