Deficitul comercial al României a ajuns la 19,276 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, în scădere cu 214,7 milioane de euro, respectiv 1,1%, față de perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
Deși diferența dintre importuri și exporturi s-a redus ușor, România continuă să cumpere din exterior semnificativ mai multe bunuri decât reușește să vândă pe piețele externe.
În perioada ianuarie-iulie 2026, exporturile FOB ale României au totalizat 58,269 miliarde de euro, în creștere cu 3,1% față de primele șapte luni ale anului trecut.
Importurile CIF au ajuns la 77,546 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un avans de 2% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Diferența dintre cele două fluxuri comerciale a generat deficitul de 19,276 miliarde de euro. Datele arată astfel o evoluție ușor favorabilă pentru balanța comercială, întrucât exporturile au avut un ritm de creștere mai ridicat decât importurile. Totuși, decalajul rămâne foarte mare, ceea ce continuă să reprezinte una dintre vulnerabilitățile importante ale economiei românești.
Numai în luna iulie, exporturile FOB au însumat 9,247 miliarde de euro, în timp ce importurile CIF s-au ridicat la 12,069 miliarde de euro.
În consecință, deficitul comercial lunar a fost de 2,822 miliarde de euro. Comparativ cu iulie 2025, exporturile au crescut cu 4,1%, iar importurile au avansat cu 4,2%. Ritmurile apropiate de creștere au făcut ca diferența dintre cele două componente să rămână ridicată și în ultima lună analizată.
Evoluția din iulie arată că presiunea asupra balanței comerciale nu a dispărut, chiar dacă deficitul cumulat pe primele șapte luni este marginal mai mic decât în perioada corespunzătoare din anul precedent.
Structura comerțului exterior rămâne puternic concentrată pe industria prelucrătoare și pe sectorul auto. Mașinile și echipamentele de transport au reprezentat 46,2% din totalul exporturilor României în primele șapte luni și 36,7% din importuri.
O altă categorie importantă este cea a altor produse manufacturate, care a avut o pondere de 26,9% în exporturi și de 27,5% în importuri.
Cele două grupe însumează, astfel, cea mai mare parte a schimburilor comerciale ale României și reflectă rolul important al industriei și al lanțurilor internaționale de producție în economia națională.
Piața comunitară rămâne principalul partener comercial al României. În primele șapte luni din 2026, schimburile intra-UE27 de bunuri au însumat 41,804 miliarde de euro la expedieri și 56,723 miliarde de euro la introduceri. Aceste valori reprezintă 71,7% din totalul exporturilor și 73,1% din totalul importurilor.
În relația cu statele din afara Uniunii Europene, exporturile au avut o valoare de 16,464 miliarde de euro, iar importurile s-au ridicat la 20,822 miliarde de euro. Schimburile extra-UE au reprezentat 28,3% din totalul exporturilor și 26,9% din totalul importurilor.
Structura confirmă dependența ridicată a comerțului exterior românesc de piața europeană, atât ca destinație pentru produsele fabricate în România, cât și ca sursă pentru bunurile și componentele importate.
INS explică faptul că soldul balanței comerciale FOB/CIF este calculat ca diferență între valoarea exporturilor FOB și cea a importurilor CIF.
Prețul FOB include valoarea bunului și costurile aferente până la punctul de îmbarcare din țara exportatoare, în timp ce prețul CIF include și costurile de asigurare și transport internațional până la frontiera țării importatoare.
Un sold negativ înseamnă deficit comercial, iar unul pozitiv indică existența unui excedent.
În cazul României, datele pentru primele șapte luni arată că reducerea cu 1,1% a deficitului este rezultatul unei creșteri ceva mai rapide a exporturilor față de importuri. Exporturile au avansat cu 3,1%, în timp ce importurile au crescut cu 2%.
Chiar și așa, deficitul de peste 19 miliarde de euro menține comerțul exterior printre principalele surse ale dezechilibrelor externe ale economiei.