Ciprul, zguduit de acuzații de corupție chiar la debutul președinției UE

Guvernul vorbește despre „activitate hibridă”, opoziția cere măsuri dure. Un videoclip controversat, lansat online, vine cu acuzații grave de corupție la adresa unor oficiali ciprioți de rang înalt.

O criză politică majoră

Ciprul se confruntă cu o criză politică majoră chiar în momentul în care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene. Un videoclip apărut pe rețeaua X, devenit rapid viral, conține înregistrări care sugerează existența unor practici de corupție la nivel înalt, inclusiv ocolirea plafonului legal al cheltuielilor de campanie și facilitarea accesului unor oameni de afaceri la președinte și la prima doamnă, scrie Politico.

În materialul video apar mai multe personalități politice și administrative din Cipru, filmate aparent cu camere ascunse în cadrul unor întâlniri private. Fragmentele surprind discuții despre donații în numerar, finanțări care ar depăși limita legală de un milion de euro pentru campaniile electorale și chiar despre sprijin acordat unor cetățeni ruși pentru a evita sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Reacția guvernului: neagă acuzațiile, dar nu contestă autenticitatea imaginilor

Guvernul cipriot a respins acuzațiile formulate în videoclip, calificând apariția materialului drept o „activitate hibridă” menită să afecteze imaginea țării și a conducerii politice, într-un moment sensibil pentru poziția Ciprului în cadrul UE. Autoritățile nu au afirmat explicit că videoclipul este fals, însă susțin că declarațiile au fost montate în mod înșelător, scoase din context și prezentate într-o manieră care distorsionează realitatea.

Potrivit poziției oficiale, imaginile ar fi fost obținute ilegal, în cadrul unor întâlniri private, iar scopul difuzării lor ar fi destabilizarea politică și subminarea credibilității statului cipriot pe plan extern.

Declarațiile președintelui Christodoulides și reacția oficialilor vizați

Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a reacționat ferm la acuzații, respingând orice suspiciune de corupție sau finanțare ilegală a campaniei electorale. Acesta a lansat un apel public către orice persoană care ar deține dovezi concrete privind beneficii financiare directe sau indirecte obținute de el sau de apropiații săi, solicitând prezentarea imediată a acestora autorităților competente.

În ceea ce privește referirile la plăți efectuate de companii, președintele a susținut că firmele au obligația de a contribui la binele public prin mecanisme de responsabilitate socială corporativă, în domenii precum sănătatea, bunăstarea sau apărarea, subliniind că aceste contribuții sunt destinate statului, nu persoanelor fizice.

Fostul ministru al Energiei, George Lakkotrypis, apare în videoclip ca fiind un intermediar pentru accesul la președinte. Acesta a respins acuzațiile, afirmând că fragmentele video au fost editate pentru a distorsiona sensul discuțiilor. Lakkotrypis a anunțat că a depus o plângere la poliție, iar autoritățile au confirmat deschiderea unei anchete oficiale.

Rolul controversat al fondului de sprijin social și al anturajului prezidențial

Un alt personaj central în videoclip este Charalambos Charalambous, director al cabinetului prezidențial și cumnat al președintelui. În înregistrări, acesta vorbește despre accesul la palatul prezidențial și despre posibilitatea direcționării unor sume de bani către contribuții sociale, sugerând o legătură între donații și tratament preferențial. Până în prezent, Charalambous nu a emis o declarație oficială.

Videoclipul ridică semne de întrebare și cu privire la un fond de sprijin social administrat de prima doamnă, fond despre care se afirmă că ar fi utilizat pentru a obține influență politică. Controversa nu este nouă: parlamentul cipriot a adoptat anterior o lege care prevedea publicarea listei donatorilor acestui fond, însă președintele a contestat măsura în instanță, invocând protecția datelor personale. Instanța i-a dat dreptate, iar identitatea donatorilor nu a fost făcută publică.

Opoziția cere demisii, anchete și desființarea fondului

Partidele de opoziție au reacționat dur, cerând măsuri imediate. Liderul AKEL, Stefanos Stefanou, a declarat că dezvăluirile din videoclip ridică probleme politice, etice și instituționale grave, care afectează credibilitatea președintelui și a cercului său de apropiați. AKEL solicită demiterea lui Charalambous, desființarea fondului de sprijin social și transferarea atribuțiilor acestuia către o altă instituție publică, după publicarea donatorilor.

De asemenea, partidul a depus un proiect de lege pentru desființarea fondului în termen de trei luni și a cerut ca subiectul să fie analizat în comisia parlamentară pentru instituții. Alte formațiuni politice din opoziție au calificat dezvăluirile drept „șocante” și au cerut explicații clare din partea guvernului.