Cele mai verzi țări din lume privesc forajul ca soluție pentru criza iraniană

Statele considerate lideri globali în tranziția către energie curată se confruntă cu o dilemă majoră: cum să-și protejeze economiile într-un context geopolitic tot mai instabil, fără a compromite obiectivele climatice. Conflictul din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan o soluție controversată – reluarea sau extinderea forajelor pentru petrol și gaze.

Deși oficial susțin accelerarea tranziției către energie regenerabilă, tot mai multe guverne analizează exploatarea resurselor fosile interne ca măsură temporară pentru a reduce dependența de importuri și volatilitatea piețelor externe, conform Politico.

Criza energetică schimbă regulile jocului

Instabilitatea globală a determinat o schimbare de ton în capitalele europene. Țări precum Olanda, Germania și Danemarca, recunoscute pentru politicile lor climatice ambițioase, iau în calcul creșterea producției interne de gaze sau petrol.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

Motivul este simplu: securitatea energetică. Războiul din Iran și riscurile asociate aprovizionării prin puncte strategice precum Strâmtoarea Ormuz au amplificat temerile privind dependența de importuri. În acest context, liderii politici vorbesc deschis despre necesitatea de a „sta pe propriile picioare” din punct de vedere energetic.

Chiar dacă investițiile în energie verde continuă, acestea nu sunt încă suficiente pentru a acoperi integral cererea. Astfel, combustibilii fosili rămân o „plasă de siguranță” pe termen scurt.

Europa, între obiective climatice și realități economice

În Germania, autoritățile analizează inclusiv revenirea la fracturarea hidraulică, o tehnologie interzisă de aproape un deceniu. În paralel, Olanda și-a reafirmat angajamentul față de energia regenerabilă, dar continuă proiecte de exploatare în Marea Nordului.

În Regatul Unit, presiunile politice cresc pentru aprobarea unor noi proiecte de foraj, în ciuda promisiunilor anterioare de limitare a acestora. Deciziile care urmează ar putea deveni un test major pentru credibilitatea politicilor climatice britanice.

În același timp, Danemarca, una dintre cele mai „verzi” economii din lume, ia în calcul extinderea licențelor existente pentru petrol și gaze. Oficialii insistă că aceste măsuri nu contrazic tranziția energetică, ci o susțin, oferind stabilitate în perioada de tranziție.

Dincolo de Europa: Mexicul schimbă strategia

Dilema nu este exclusiv europeană. În Mexic, președinta Claudia Sheinbaum, cunoscută pentru pozițiile sale pro-mediu, și-a nuanțat discursul și analizează utilizarea fracturării hidraulice pentru a reduce dependența de importurile de gaze din SUA.

Decizia reflectă presiunile economice și energetice asupra statelor care, deși susțin energia verde, trebuie să gestioneze realități imediate precum costurile ridicate și securitatea aprovizionării.

Critici și riscuri pe termen lung

Organizațiile de mediu avertizează că revenirea la combustibili fosili ar putea submina eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Potrivit specialiștilor, extinderea forajului nu va reduce semnificativ prețurile pe termen scurt, dar va contribui la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Mai mult, experții atrag atenția că există deja suficiente rezerve de petrol și gaze pentru a depăși limitele considerate sigure pentru climă. În acest context, orice investiție nouă în combustibili fosili riscă să prelungească dependența globală de acestea.