Piața muncii din România traversează o perioadă tensionată în 2026, în care angajații resimt din plin presiunea unui volum de muncă tot mai mare, fără o recompensă financiară pe măsură. Rezultatul: o creștere semnificativă a intenției de plecare, cu peste o treime dintre salariați care iau în calcul schimbarea locului de muncă în următoarele luni. Datele reies dintr-o analiză realizată de MKOR Consulting, care evidențiază o deteriorare constantă a relației dintre angajați și angajatori în ultimii trei ani.
Concluziile studiului sunt clare: angajații muncesc mai mult, câștigă la fel sau chiar mai puțin în termeni reali și se simt tot mai nesiguri în privința viitorului lor profesional.
Presiunea volumului de muncă a crescut constant din 2023 până în 2025, iar percepția asupra echipelor s-a deteriorat. Cu alte cuvinte, tot mai mulți angajați spun că sunt nevoiți să facă mai mult cu resurse mai puține. Această combinație a dus la ceea ce specialiștii descriu drept un „cocktail toxic” pentru retenția personalului. Peste 30% dintre angajați declară că intenționează să își schimbe jobul în următoarele șase luni, semn al unei nemulțumiri profunde care nu mai poate fi ignorată.
Potrivit Corinei Cimpoca, fondatoarea MKOR, problema depășește nivelul salarial și indică o ruptură mai amplă între efortul depus și recunoașterea primită.
Angajații nu mai resimt doar o frustrare legată de venituri, ci o lipsă de apreciere și perspective. Această deconectare afectează direct moralul echipelor, care a înregistrat cea mai accentuată scădere din ultimii trei ani.
În același timp, insecuritatea locului de muncă a crescut, alimentând stresul și dorința de schimbare. Mulți angajați nu mai văd stabilitatea ca pe o certitudine, ci ca pe un factor tot mai fragil.
Un alt semnal de alarmă vine din zona compensațiilor. Proporția angajaților care au primit majorări salariale s-a redus la jumătate comparativ cu 2023.
Mai mult, beneficiile extrasalariale sunt în declin. Aproximativ 3 din 10 angajați afirmă că pachetul de beneficii s-a redus față de anul anterior, ceea ce accentuează percepția de pierdere și nemulțumire.
În acest context, salariul rămâne principalul factor în decizia de a schimba locul de muncă, însă nu mai este singurul. Stabilitatea și oportunitățile de dezvoltare profesională câștigă tot mai mult teren în preferințele angajaților.
Studiul conturează și profilul angajaților cu risc ridicat de plecare. Aceștia reprezintă aproximativ 29% din total și sunt, în general, persoane aflate pe poziții de execuție, cu venituri mai reduse și o percepție negativă asupra mediului de lucru.
Majoritatea sunt bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 40 de ani, care resimt acut lipsa stabilității și a perspectivelor de avansare.
La polul opus, peste jumătate dintre angajați se declară relativ stabili, având venituri medii și o percepție neutră sau pozitivă asupra mediului profesional.
Specialiștii atrag atenția că firmele care ignoră aceste semnale riscă să piardă angajați valoroși într-un moment în care competiția pentru talente rămâne ridicată.
Printre măsurile recomandate se numără îmbunătățirea comunicării interne, astfel încât angajații să înțeleagă direcția companiei și criteriile de performanță. De asemenea, recalibrarea pachetelor de beneficii, chiar și prin ajustări cu impact redus asupra costurilor, poate face diferența.
Un alt aspect esențial este gestionarea volumului de muncă. Redistribuirea sarcinilor, clarificarea priorităților și, acolo unde este necesar, extinderea echipelor pot reduce presiunea resimțită de angajați.
Datele arată că relația dintre angajat și angajator se redefinește, iar așteptările devin mai complexe. Nu mai este vorba doar despre salariu, ci despre echilibru, siguranță și sens profesional.
În lipsa unor ajustări rapide, tendința de mobilitate pe piața muncii ar putea crește, iar companiile vor fi nevoite să răspundă unei realități în care loialitatea angajaților nu mai este garantată.