Comisia propune discret norme UE mai flexibile privind plasticul reciclat din sticlele de băuturi

Comisia Europeană a propus, într-un mod discret, modificarea normelor privind modul în care este calculat conținutul de plastic reciclat din sticlele de băuturi vândute pe piața Uniunii Europene. Inițiativa, prezentată într-un pachet de măsuri publicat recent, urmărește să încurajeze investițiile în tehnologii noi de reciclare, în special în reciclarea chimică, dar riscă să stârnească noi controverse legate de transparență și de acuzațiile de „greenwashing”.

Potrivit noii abordări, sticlele etichetate ca fiind „fabricate din plastic reciclat” ar putea conține, în realitate, mai mult plastic virgin decât ar părea la prima vedere. Modificarea nu schimbă obiectivele obligatorii deja stabilite la nivel european, dar flexibilizează modul de raportare și de calcul al materialului reciclat utilizat.

Obiectivele UE rămân, metodologia se schimbă

Conform legislației europene în vigoare, producătorii de sticle PET sunt obligați să utilizeze minimum 25% plastic reciclat, prag care trebuie să crească la 30% până în 2030. Până acum, doar materialele obținute prin reciclare mecanică — procesul clasic de mărunțire și refolosire a deșeurilor de plastic — puteau fi luate în calcul pentru atingerea acestor ținte.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

Încă din 2023, Comisia Europeană a anunțat însă intenția de a revizui regulile pentru a include și alte tehnologii. Noua propunere merge exact în această direcție, permițând utilizarea plasticului reciclat prin reciclare chimică pentru îndeplinirea obligațiilor legale.

„Noile reguli vor crea noi oportunități pentru reciclatorii de substanțe chimice din plastic” și „vor îmbunătăți certitudinea juridică, contribuind la deblocarea investițiilor în reciclarea substanțelor chimice în întreaga Europă”, a transmis Comisia.

Presiuni economice și falimente în sectorul reciclării

Executivul european își justifică demersul prin dificultățile tot mai mari cu care se confruntă industria reciclării. Bruxelles-ul afirmă că dorește să crească capacitatea de reciclare a Europei și să sprijine tranziția către o economie circulară.

„Presiunile asupra anumitor sectoare sunt deja acute”, iar industria reciclării plasticului din UE se confruntă cu „o utilizare redusă a capacității, pierderi financiare semnificative și, în unele cazuri, falimente”, se arată în documentele publicate de Comisie.

În acest context, reciclarea chimică este prezentată ca o soluție complementară, capabilă să proceseze tipuri de plastic greu sau imposibil de reciclat mecanic.

Ce este reciclarea chimică și de ce este contestată

Reciclarea chimică presupune transformarea deșeurilor din plastic în substanțe chimice de bază, care pot fi apoi utilizate pentru fabricarea unor produse noi, inclusiv polimerii folosiți la sticle. Procesul generează însă și alte rezultate, precum ceară, asfalt sau combustibil.

Criticii acestei tehnologii atrag atenția asupra faptului că, de multe ori, materia primă utilizată este un amestec de deșeuri provenite de la consumatori și plastic virgin, obținut din combustibili fosili. Din acest motiv, mai multe organizații de mediu și reciclatori mecanici consideră că etichetarea acestor produse drept „reciclate” echivalează cu „greenwashing”.

Abordarea „bilanțului masei”, cheia flexibilizării

Un element central al propunerii este introducerea așa-numitei „abordări a bilanțului masei”. Conform noilor reguli, producătorii vor calcula cantitatea de deșeuri provenite de la consumatori utilizată în materiile prime și o vor raporta la totalul producției de polimeri.

Această metodă le permite însă să grupeze conținutul reciclat la nivelul tuturor liniilor de producție și să îl atribuie produselor în mod inegal, cu excepția combustibililor. Cu alte cuvinte, o companie poate susține că anumite produse conțin un procent mai mare de plastic reciclat, chiar dacă, fizic, acest lucru nu se regăsește în mod direct în fiecare unitate.

Astfel, o sticlă de plastic ar putea fi etichetată ca fiind realizată din 30% plastic reciclat, deși materialul reciclat este distribuit diferit în procesul de producție.

Industria chimică salută inițiativa

Industria chimică, care ar putea beneficia direct de noile reguli, susține că toate tehnologiile disponibile sunt necesare pentru a gestiona volumul tot mai mare de deșeuri din plastic.

Propunerea „include și recunoaște pe bună dreptate rolul reciclării substanțelor chimice în contribuția la obiectivele și ambițiile Europei în materie de economie circulară și climă”, a transmis compania olandeză de logistică Vopak, într-un răspuns oferit Comisiei.

Măsuri comerciale și tensiuni cu reciclatorii europeni

Pe lângă schimbările metodologice, Comisia propune și măsuri comerciale menite să protejeze reciclatorii europeni de concurența importurilor ieftine de plastic virgin și reciclat. Bruxelles-ul intenționează să introducă noi coduri vamale care să diferențieze clar între materialele plastice virgine și cele reciclate și să auditeze instalațiile de reciclare „atât din interiorul, cât și din afara UE”.

„Facem tot ce putem în ceea ce privește intervențiile autorităților publice și intervențiile de reglementare pentru a îmbunătăți oportunitatea comercială a materialelor plastice reciclate în Uniunea Europeană”, a declarat un oficial UE.

Cu toate acestea, reciclatori precum Veolia consideră măsurile insuficiente, mai ales în condițiile în care Comisia continuă să permită utilizarea plasticului reciclat provenit din afara UE pentru îndeplinirea obligațiilor legale. „Răspunsurile oferite până acum sunt insuficiente, având în vedere mizele economice, industriale și sociale”, a transmis compania franceză.

Următorii pași la Bruxelles

Este a doua încercare a Comisiei de a adopta această propunere, după ce un demers similar a eșuat în 2024, din lipsă de sprijin în Parlamentul European. De această dată, executivul a ajustat prezentarea, iar guvernele statelor membre urmează să se pronunțe asupra noilor reguli în cursul anului viitor.

În paralel, Comisia solicită feedback privind criteriile de „încetare a statutului de deșeu” pentru materialele plastice, un set de standarde care ar permite ca plasticul reciclat să circule mai ușor pe piața unică. „Noile norme vor permite ca materialele plastice reciclate să nu mai fie clasificate drept deșeuri și să circule mai ușor în toate cele 27 de state membre”, a subliniat Comisia.