Cum folosesc românii internetul: mult social media, puțină educație și informare

România se remarcă în Uniunea Europeană printr-un model atipic de utilizare a internetului: accesul este larg răspândit, însă modul în care este folosit diferă semnificativ de restul statelor. Datele publicate de Eurostat pentru anul 2025 arată că românii preferă în principal rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie, în timp ce interesul pentru educație online și informare este printre cele mai scăzute din Europa.

Deși peste 90% din populație are acces la internet, utilizarea acestuia pentru scopuri esențiale – precum sănătatea, educația sau deciziile de consum – rămâne limitată.

România, la coada clasamentului când vine vorba de informare

La nivelul Uniunii Europene, internetul este utilizat în principal pentru accesarea informațiilor. Aproximativ 72% dintre europeni caută online date despre produse și servicii, iar 60% se informează în privința sănătății, conform Eurostat.

Războiul schimbă regulile jocului: monedele bazate pe resurse câștigă teren în fața marilor economii

21:30

Turismul se reconfigurează în 2026: Europa Centrală devine refugiu pentru milioane de turiști

18:59

În România, procentele sunt semnificativ mai mici. Doar 54% dintre utilizatori caută informații despre produse și servicii, plasând țara pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgaria.

Diferențele devin și mai evidente în comparație cu statele din nordul Europei. În Olanda, 91% dintre utilizatori folosesc internetul pentru informare, în Finlanda procentul este de 90%, iar în Danemarca ajunge la 89%. Aceste decalaje indică o diferență majoră în modul în care populația valorifică accesul la informație, un element esențial pentru funcționarea economiei și a societății.

Interes redus pentru sănătate și siguranța produselor

Datele Eurostat arată că doar 43% dintre români folosesc internetul pentru a căuta informații despre sănătate, comparativ cu 60% la nivel european. Mai detaliat, doar 27% dintre români caută informații despre sănătatea fizică și 14% despre sănătatea mintală. În contrast, în Cipru și Finlanda, procentele pentru sănătatea fizică depășesc 75%.

Și interesul pentru siguranța produselor este scăzut. Dacă la nivel european 36% dintre utilizatori caută astfel de informații, în România procentul este de doar 17%. Aceste date sugerează o utilizare limitată a internetului pentru luarea unor decizii informate în viața de zi cu zi.

Educația online, aproape ignorată

Una dintre cele mai mari diferențe față de restul Europei apare în domeniul educației digitale. În 2025, aproximativ 34,8% dintre europeni au urmat cursuri online sau au utilizat materiale educaționale digitale.

În România, procentul este de doar 11,8%, cel mai mic din Uniunea Europeană. Următoarele poziții sunt ocupate de Bulgaria (18,4%) și Cipru (21%).

În schimb, statele din vestul și nordul Europei conduc detașat: Olanda depășește 60%, Irlanda se apropie de același nivel, iar Finlanda trece de 50%. Acest decalaj evidențiază o problemă structurală legată de alfabetizarea digitală și de interesul pentru dezvoltarea personală prin intermediul tehnologiei.

Campioni la rețele sociale, codași la e-mail

Dacă la capitolul educație și informare România se află pe ultimele locuri, situația se inversează în zona divertismentului și comunicării informale.

Aproximativ 80% dintre români participă la rețele sociale, mult peste media europeană de 67%. De asemenea, 72% folosesc aplicații de mesagerie instant, iar 78% utilizează apeluri video sau telefonice prin internet.

În schimb, utilizarea e-mailului rămâne extrem de redusă: doar 43-46% dintre români folosesc acest canal, comparativ cu 82% la nivelul Uniunii Europene. Această diferență arată o orientare clară către comunicarea rapidă și informală, în detrimentul canalelor utilizate frecvent în mediul profesional.

Europa avansează spre inteligența artificială, România rămâne în urmă

La nivel european, utilizarea tehnologiilor avansate crește rapid. Aproape o treime dintre cetățeni folosesc deja instrumente de inteligență artificială generativă, fie pentru scopuri personale, fie profesionale sau educaționale.

Țări precum Danemarca, Estonia, Finlanda și Malta înregistrează cele mai ridicate rate de utilizare, cu procente de peste 45%. În România, însă, utilizarea acestor tehnologii rămâne limitată, fiind dominată în continuare de consumul de conținut pe rețele sociale.