România se apropie de o criză majoră a forței de muncă. Avertismentul ministrului: „Vom ajunge într-un punct fără întoarcere”

România se confruntă cu una dintre cele mai grave provocări economice ale următorului deceniu: lipsa forței de muncă. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și conducerea interimară a Ministerului Muncii, a lansat un avertisment dur cu privire la situația actuală a pieței muncii, pe care a descris-o drept „o catastrofă”. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței la nivel înalt privind deficitul și excedentul de forță de muncă din Europa, desfășurată la București, eveniment care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene și ai autorităților naționale.

Potrivit ministrului Muncii, România are una dintre cele mai reduse rate de ocupare din Uniunea Europeană, iar evoluțiile demografice din următorii ani riscă să accentueze și mai mult dezechilibrele existente.

Aproape 40% dintre românii apți de muncă nu sunt activi

Datele prezentate de Dragoș Pîslaru arată că rata de ocupare a populației cu vârste între 20 și 64 de ani este de aproximativ 69%. În comparație, obiectivul european pentru finalul acestui deceniu este de 78%, în timp ce România și-a stabilit o țintă mult mai modestă, de 74,7%.

IT-ul rămâne lider la salarii. Petrolul și gazele, pe locul doi în clasamentul celor mai bine plătite domenii

15:34

Șapte din zece români din diaspora nu vor să revină în țară în următorul an, deși majoritatea investesc deja în România

13:40

Diferența este semnificativă și scoate în evidență o problemă persistentă a economiei românești. Practic, aproape patru din zece persoane care ar putea activa pe piața muncii nu au un loc de muncă și nu contribuie la activitatea economică.

Situația este complicată suplimentar de fenomenul migrației. Milioane de români au ales să lucreze în alte state europene, iar lipsa acestora este resimțită în numeroase sectoare economice, de la construcții și industrie până la sănătate și servicii.

Diferențele dintre bărbați și femei rămân printre cele mai mari din Europa

Un alt semnal de alarmă este reprezentat de diferențele majore dintre rata de ocupare a bărbaților și cea a femeilor.

Conform datelor prezentate de ministru, aproximativ 78,2% dintre bărbații români cu vârste active sunt ocupați, în timp ce în cazul femeilor procentul este de doar 59,5%. Acest decalaj de aproape 19 puncte procentuale plasează România printre statele europene cu cele mai mari diferențe de gen în ceea ce privește participarea la piața muncii.

Experții consideră că lipsa serviciilor de îngrijire pentru copii, accesul limitat la programe flexibile de lucru și inegalitățile sociale contribuie la această situație.

Generația decrețeilor va pune presiune uriașă pe economie

Una dintre cele mai mari provocări se conturează însă în următorii ani. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, perioada 2032-2034 va aduce un val masiv de pensionări, odată cu ieșirea din activitate a generației cunoscute drept „decrețeii”. Această generație, formată din persoanele născute după decretul pronatalist din perioada comunistă, reprezintă unul dintre cele mai numeroase grupuri demografice din România.

Pe măsură ce acești oameni vor părăsi piața muncii, numărul angajaților activi se va reduce considerabil. În lipsa unor măsuri eficiente pentru creșterea ocupării și atragerea de noi lucrători, economia ar putea resimți efecte puternice.

„Presiunea va fi uriașă”, a avertizat ministrul, explicând că numărul pensionarilor va crește rapid, în timp ce baza de contribuabili se va restrânge.

România riscă să rămână blocată în capcana veniturilor medii

În opinia oficialului, dezvoltarea economică a României nu poate continua la nesfârșit bazându-se pe consum și investiții punctuale.

Dragoș Pîslaru a atras atenția asupra așa-numitei „capcane a veniturilor medii”, fenomen economic care afectează statele ce nu reușesc să facă trecerea către o economie bazată pe productivitate ridicată, competențe și inovare.

Pentru a evita acest scenariu, România trebuie să investească masiv în capitalul uman și în modernizarea tehnologică. Potrivit ministrului, aceste investiții nu trebuie privite ca simple cheltuieli bugetare, ci ca instrumente esențiale pentru creșterea competitivității economiei.

Sărăcia și salariile mici alimentează problemele pieței muncii

Oficialul a subliniat și impactul pe care sărăcia îl are asupra pieței muncii. România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei din Uniunea Europeană, iar o parte importantă a populației active lucrează în continuare pentru venituri apropiate de salariul minim. Această situație limitează mobilitatea profesională, reduce atractivitatea anumitor domenii și încurajează migrația către statele cu salarii mai mari.

În plus, lipsa unei politici integrate care să coreleze educația, sănătatea, ocuparea și dezvoltarea economică face ca multe dintre măsurile existente să aibă efecte limitate.

Fondurile europene nu sunt suficiente pentru rezolvarea problemei

În ceea ce privește soluțiile, ministrul consideră că România nu poate depinde exclusiv de fondurile europene. El a propus un model bazat pe trei surse principale de finanțare: fonduri europene, bani din bugetul național și investiții private. Doar prin combinarea acestor resurse, susține Pîslaru, țara ar putea dispune de aproximativ 200 de miliarde de euro în perioada 2028-2034.

Potrivit organizatorilor conferinței, deficitul de forță de muncă nu mai este o problemă temporară la nivel european. Domenii precum sănătatea, construcțiile și ocupațiile tehnice se confruntă deja cu lipsuri cronice de personal, iar tendința este de accentuare. Pentru România, provocarea este cu atât mai mare cu cât se suprapune peste declinul demografic și migrația continuă a forței de muncă.