În spatele revenirii spectaculoase a lui Donald Trump pe scena din politica americană, se ascund detalii șocante despre starea reală a imperiului său financiar. Departe de imaginea unui afacerist imbatabil, documentele interne depuse în instanță îl pun pe președintele SUA în poziții destul de inconfortabile: clădiri în pierdere, venituri în scădere și o nevoie disperată de lichidități.
În primăvara anului trecut, chiar în timp ce Donald Trump domina titlurile presei cu campania sa electorală, finanțele sale personale erau în pragul colapsului. Unul dintre birourile sale emblematice din Manhattan nu mai genera suficient venit pentru a-și acoperi ipoteca, multe dintre terenurile sale de golf funcționau pe pierdere, iar veniturile din cariera de vedetă TV aproape dispăruseră. Mai grav, o serie de procese judiciare amenințau să-i epuizeze rezervele de numerar, notează New York Times.
Deși Trump a susținut în instanță că dispune de 300-400 de milioane de dolari în numerar, documentele prezentate în cadrul unui proces pentru fraudă deschis de procurorul general al statului New York arată o realitate diferită. În 2018, lichiditățile sale ajunseseră la doar 52 de milioane de dolari, o sumă modestă pentru dimensiunea afacerilor sale. Creșterile ulterioare s-au datorat mai ales vânzării unor active și încasării unui dividend pasiv de peste 150 de milioane.
Schimbarea de paradigmă s-a produs odată cu consolidarea candidaturii republicane: Trump și fiii săi, Eric și Donald Jr., au pivotat rapid către parteneriate comerciale strategice, în special în zona criptomonedelor și tehnologiei. Aceștia au profitat de imaginea și influența sa politică pentru a atrage investitori dispuși să parieze pe o viitoare victorie electorală.
Așadar, Trump a devenit atât partener în mai multe inițiative crypto, cât și principalul reglementator al acestui domeniu, ca președinte. Criticii susțin că există o suprapunere periculoasă între interesele personale și funcția publică, mai ales când Trump decide politici în sectoare în care are interese financiare directe. Mai mult, prin vânzarea numelui său, Trump a deschis uși largi pentru finanțări opace, imposibil de urmărit în actualul cadru legislativ american.
Chiar și cele mai emblematice proprietăți ale lui Trump au început să dea semne de slăbiciune. La Trump Tower din New York, scările rulante aurii sunt acum închise publicului, iar majoritatea retailerilor de lux au părăsit clădirea. Doar Gucci mai rezistă, iar restul spațiilor sunt ocupate de magazine cu suveniruri marca Trump.
La 40 Wall Street, 25% din birouri sunt goale, iar veniturile nu mai acoperă ipoteca. În Chicago, în celebrul turn de 92 de etaje, cele 70.000 mp de spațiu comercial deținute de Trump sunt, și după 16 ani, complet neocupate. Nici redezvoltarea fostului Oficiu Poștal din Washington, transformat într-un hotel de lux, nu a generat profituri. Vândut în 2022 pentru 375 de milioane de dolari, proiectul a fost considerat un succes doar pe hârtie: documentele interne arată că vânzarea nu a acoperit costurile totale ale investiției.
Cu peste 600 de milioane de dolari în daune și dobânzi în urma proceselor pierdute, Trump a fost nevoit să depună garanții uriașe – 175 milioane în cazul procesului pentru fraudă și 97 milioane pentru apelurile din dosarul Carroll. În paralel, un audit fiscal ar putea aduce o nouă lovitură de 100 de milioane, dar pare improbabil ca, sub o administrație condusă chiar de el, IRS să impună această sancțiune.
Trump nu a fost obligat să-și lichideze proprietățile, preferând în schimb să își valorifice imaginea și influența politică pentru a genera venituri.
„Totul pare să se reducă la ideea că poate face orice, fără repercusiuni legale sau politice”, a declarat Noah Bookbinder, președintele organizației Citizens for Responsibility and Ethics in Washington.