Internetul Ființelor: visul (și coșmarul) digitizării corpului uman

În 1966, filmul Fantastic Voyage imagina o intrigă aparent imposibilă: o navă spațială, împreună cu echipajul ei, era micșorată până la dimensiuni microscopice și injectată în corpul unui astronaut rănit, pentru a-i salva viața. Echipajul minuscul avea misiunea de a îndepărta un cheag de sânge din creier. Filmul, recompensat cu Premiul Oscar și transformat de Isaac Asimov, ulterior, în roman, părea fantezie pură. Și totuși, anticipa una dintre următoarele mari revoluții din medicină: ideea că senzori din ce în ce mai mici și mai sofisticați ar putea intra în corpurile noastre, conectând ființele umane la Internet.

A treia — și poate ultima — etapă a evoluției Internetului

Această viziune, numită „internetul ființelor”, este privită ca a treia — și poate ultima — etapă a evoluției Internetului. După ce am interconectat computerele și apoi obiectele din jurul nostru, următorul pas ar fi conectarea directă cu propriile noastre organe. Pentru o serie de oameni de știință – care s-au întâlnit, recent, în Dubai, la conferința Prototypes for Humanity -, acest scenariu nu mai este unul imaginar: devine, tehnic, posibil. Iar efectele asupra oamenilor, asupra industriilor și asupra societăților vor fi imense.

Digitizarea corpului uman este, în același timp, un vis și un coșmar. Unii miliardari din Silicon Valley visează la posibilitatea de a trăi veșnic, în timp ce experții în securitate avertizează că riscurile de a ne vedea coprurile atacate de „hackeri” ar fi o nebunie cu mult mai mare decât toate problemele actuale de securitate cibernetică. În cartea Internet of Beings, Francesco Grillo, cercetător la Departamentul de Științe Sociale și Politice, Universitatea Bocconi, arată că această tehnologie va avea cel puțin trei consecințe radicale.

Samsung lansează un serviciu de localizare a bagajelor de avion

13:44

Nivelul mărilor crește mai rapid ca oricând în 4.000 de ani

12:17

Bioboții vor putea să alerteze și să vindece

Mai întâi, monitorizarea permanentă a stării de sănătate va face detectarea bolilor mult mai ușoară, chiar înainte de apariția lor. Tratamentul este întotdeauna mai scump decât prevenția, dar urmărirea avansată ar putea înlocui multe medicamente cu măsuri mai puțin invazive — schimbări în alimentație sau exerciții fizice personalizate. Milioane de vieți ar putea fi salvate doar prin niște alerte venite la timp. Doar în Statele Unite, 170.000 dintre cele 805.000 de atacuri de cord anuale sunt „tăcute”, pentru că oamenii nu recunosc simptomele.

Apoi, acești senzori — pe care ar trebui să îi numim mai degrabă bioroboți, pentru că vor fi creați probabil dintr-un gel — nu se vor limita la monitorizare. Vor putea să vindece. Ar putea elibera doze de aspirină când detectează un cheag de sânge sau ar putea activa vaccinuri, atunci când corpul este atacat de virusuri. Vaccinurile ARN mesager, dezvoltate pentru COVID, par să fi deschis o frontieră crucială. Iar avansul în tehnologiile de editare genetică ar putea conduce la bioroboți capabili de microchirurgie, folosind „foarfece” infinit de mici, create din proteine, pentru a repara ADN-ul deteriorat.

Cea mai profundă transformare se va petrece în cercetarea medicală și descoperirea de medicamente

În prezent, oamenii de știință formulează ipoteze cu privire la substanțe care ar putea funcționa contra anumitor boli, apoi le testează în studii extrem de scumpe și de lungă durată. În era internetului ființelor, procesul se inversează: baze de date uriașe vor genera tipare care arată ce funcționează pentru o anumită problemă, iar cercetătorii vor lucra invers: pornind de la rezultate, pentru a înțelege cauzele. Soluțiile vor fi dezvoltate mult mai rapid, mai ieftin și mai precis, scrie The Conversation.

Deja vedem sfârșitul medicinei de tip „mărime universală”, dar Internetul Ființelor va duce această tendință mult mai departe. Fiecare persoană ar putea primi zilnic recomandări cu privire la dozele exacte de medicamente de care are nevoie, calibrate după schimbări microscopice, precum temperatura corporală sau calitatea somnului.

Organizarea cercetării medicale s-ar transforma

Cantități uriașe de date, provenite de la corpuri care-și petrec viața de zi cu zi, ar putea arăta, de exemplu, că unele dureri de cap sunt provocate de modul în care mergem sau că există legături surprinzătoare între creier și tălpi. În loc să se concentreze pe boli sau pe organe izolate, cercetarea s-ar putea orienta către utilizarea unor „gemeni digitali” tot mai sofisticați — modele virtuale ale biologiei unei persoane, actualizate în timp real cu propriile date de sănătate. Aceste simulări ar putea fi folosite pentru testarea tratamentelor, pentru a prezice reacțiile corpului și chiar pentru a explora o boală înainte ca ea să apară. Un asemenea pas ar schimba fundamental însăși ideea de știință a vieții.

Visul nu este acela de a învinge procesul de îmbătrânire, cum susțin unii transhumaniști. Este mult mai concret: acces la îngrijire medicală pentru toți americanii, salvarea sistemelor de sănătate, înfrângerea cancerelor, extinderea tratamentului către țările sărace și, în general, o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru toată lumea.

Cum arată coșmarul?

Dar coșmarul constă în posibilitatea de a ne pierde umanitatea odată cu digitizarea corpului. Internetul ființelor este una dintre cele mai captivante perspective deschise de tehnologie — însă trebuie explorată cu atenție. Reluăm călătoria pe care umanitatea o începuse în anii optimiști ai anilor ’60, când pășeam pentru prima dată pe o planetă străină. Doar că acum planeta străină pe care o explorăm suntem chiar noi.