Economia Franței intră din nou în derivă. Bursa se prăbușește, iar investitorii cer dobânzi uriașe

Economia Franței se confruntă cu un nou val de incertitudine politică și financiară. Anunțul premierului François Bayrou de a supune bugetul unui vot de încredere pe 8 septembrie a aruncat din nou piețele în haos: bursa pariziană s-a prăbușit, investitorii cer dobânzi mai mari pentru a finanța datoria publică, iar patronii și economiștii avertizează că lipsa de claritate riscă să frâneze creșterea economică și investițiile.

Piețele reacționează violent la decizia lui Bayrou

După câteva luni de relativ calm, economia Franței a fost zguduită de decizia premierului François Bayrou de a pune bugetul la vot în Parlament. Măsura, prezentată drept o dovadă de responsabilitate politică, a fost interpretată de investitori ca un semnal de slăbiciune și instabilitate.

În cele din urmă, bursa pariziană a scăzut brusc, iar randamentele obligațiunilor franceze au crescut, semn că investitorii cer dobânzi mai mari pentru a-și asuma riscul de a finanța datoria Franței, aflată deja la un nivel record.

Rolls-Royce își apără strategia de prețuri după criticile venite din partea companiilor aeriene

22:32

Tesla, între declin și revenire: ce arată datele din Europa

21:32

Ministrul Economiei și Finanțelor, Éric Lombard, a încercat să calmeze spiritele printr-un mesaj pe platforma X, negând riscul unei intervenții a FMI sau BCE. La rândul său, ministra delegată pentru conturi publice, Amélie de Montchalin, a dat asigurări că bugetul va putea fi negociat. Totuși, piețele nu au fost convinse, iar incertitudinea a continuat să planeze.

Șanse minime pentru guvern. Întrebările care paralizează economia

Economiștii și analiștii politici sunt de părere că François Bayrou are șanse infime de a trece bugetul prin Parlament. Eșecul său ar duce la înlocuirea rapidă cu un alt prim-ministru și ar putea deschide calea către noi alegeri legislative.

„Decizia lui Bayrou nu face decât să grăbească un deznodământ inevitabil. Era foarte puțin probabil ca Parlamentul să accepte planul său ambițios de reducere a deficitului cu 1,5% din PIB într-un singur an”, explică Andrew Kenningham, analist la Capital Economics.

Întrebările esențiale rămân: cine va fi următorul premier? Vor avea loc alegeri anticipate? Va exista un buget votat până la sfârșitul lui decembrie? Și, mai ales, cât de mare va fi deficitul real al Franței în 2026?

Creșterea economică frânată de instabilitate

Potrivit Observatorului Francez al Conjuncturilor Economice (OFCE), incertitudinea politică a redus deja prognoza de creștere pentru 2025 cu 0,3 puncte procentuale. PIB-ul, care trebuia să crească cu 1%, riscă acum să avanseze doar cu 0,6% – 0,7%. Mai grav, efectele ar putea fi resimțite și în 2026.

Institutul Rexecode estimează chiar că economia ar putea stagna în ultimul trimestru din 2025, după două trimestre modeste (+0,1% și +0,3%). Practic, Franța ar putea intra în 2026 cu economia aproape blocată. Anthony Morlet-Lavidalie, economist la Rexecode, avertizează: „Va trebui să dublăm eforturile pentru a atinge măcar 1% creștere anul viitor”.

Companiile își frânează investițiile

Patronatele privesc cu îngrijorare situația. Patrick Martin, președintele MEDEF – cea mai mare organizație a mediului de afaceri din Franța – a declarat că lipsa de transparență și instabilitatea politică paralizează planurile de investiții: „Dacă guvernul cade, agenții economici vor reacționa imediat prin prudență excesivă. Este un calcul extrem de periculos”.

Companiile începuseră să-și recapete curajul după anunțurile bugetare din iulie. În vară, au apărut prime semne de revenire în proiectele de investiții, deși acestea erau încă cu 10% sub nivelul de dinaintea pandemiei. Acum, riscul este ca investițiile să fie din nou amânate sau anulate.

Datele cabinetului Trendeo confirmă această tendință: în al doilea trimestru din 2024, după dizolvarea Parlamentului, numărul de fabrici deschise a scăzut brusc. Dacă actuala criză politică duce la o nouă dizolvare, industria franceză ar putea fi lovită încă o dată, iar „renașterea industrială” promisă de guvern s-ar îndepărta și mai mult.