Electricitatea pentru iarna europeană se scumpește puternic. Prețurile au cel mai mare avans de după criza din 2022

Piețele europene de energie electrică transmit unul dintre cele mai puternice semnale de avertizare de la criza energetică din 2022, în condițiile în care sezonul rece se apropie, iar costurile energiei pentru livrare în timpul iernii au crescut semnificativ. Evoluția este alimentată în principal de scumpirea gazelor naturale și de dificultățile Europei de a-și reface stocurile înaintea sezonului rece.

În Germania, cea mai mare economie europeană, energia angro cu livrare în luna ianuarie se tranzacționează la peste 180 de euro pe megawatt-oră pe European Energy Exchange. Nivelul este cu mai mult de 60% peste cel înregistrat în urmă cu un an, indicând presiunile care s-au acumulat pe piața energetică europeană înainte de iarnă, arată Bloomberg. Situația este urmărită cu atenție deoarece prețurile angro se pot transmite în facturile gospodăriilor și în costurile suportate de companii. În același timp, o energie mai scumpă poate alimenta din nou inflația, într-o perioadă în care piețele financiare iau în calcul o politică monetară mai restrictivă.

Gazul natural pune presiune pe prețurile electricității

Principalul factor care susține creșterea prețurilor la electricitate este evoluția gazelor naturale. Cotațiile acestora au avansat în ultimele săptămâni, în condițiile în care Europa întâmpină dificultăți în procesul de refacere a stocurilor, iar competiția pentru aprovizionarea cu gaze s-a intensificat.

Propunere prezidențială: o piață regională comună pentru opt state din zona Carpaților

08:16

Economia Iranului s-a contractat cu peste 10% după izbucnirea războiului

16:02

Războiul din Iran a adăugat o nouă sursă de presiune asupra pieței energetice. Închiderea Strâmtorii Ormuz a afectat fluxurile de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate provenite din Qatar, iar reducerea disponibilității unor surse importante de GNL are efecte asupra echilibrului de pe piața europeană.

Pentru Europa, problema nu este doar nivelul actual al prețurilor, ci și incertitudinea privind aprovizionarea în lunile de iarnă. O eventuală combinație între temperaturi scăzute, producție redusă din surse regenerabile și menținerea restricțiilor asupra fluxurilor de gaze din Orientul Mijlociu ar putea amplifica presiunile asupra piețelor.

Ulf Ek, director de investiții la fondul speculativ Northlander Commodity Advisors LLP, avertizează că există posibilitatea unor creșteri suplimentare ale prețurilor.

„Există potențialul unor prețuri mai mari la energie și poate un avans mai rapid decât cea pe care am văzut până acum. Putem spera că va fi o iarnă cu vânt și soare, dar dacă nu va fi așa, atunci prețurile la electricitate, gaze și cărbune vor crește”, a declarat acesta.

Potrivit lui Ek, dacă Europa ar avea parte de o iarnă rece, iar livrările de energie din Orientul Mijlociu ar rămâne limitate, prețurile angro la electricitate ar putea crește cu până la 50%.

Facturile consumatorilor nu ar urma neapărat aceeași traiectorie

O creștere de asemenea amploare pe piața angro nu s-ar reflecta automat, în aceeași proporție, în facturile plătite de consumatori. Furnizorii de energie cumpără în mod obișnuit electricitate în avans, ceea ce le permite să fixeze o parte din costuri la prețuri diferite de cele disponibile ulterior pe piața angro.

Prin urmare, impactul asupra gospodăriilor va depinde de mecanismele de formare a prețurilor și de structura pieței din fiecare stat european. Diferențele dintre țări pot fi semnificative, inclusiv în funcție de politicile naționale de protecție a consumatorilor și de modul în care furnizorii își gestionează achizițiile.

Chiar și așa, o perioadă prelungită cu energie scumpă poate deveni o problemă economică și politică. Gospodăriile sunt afectate prin creșterea cheltuielilor cu utilitățile, iar companiile se confruntă cu costuri mai mari de producție. În cazul sectoarelor mari consumatoare de energie, presiunea poate fi și mai puternică.

Prețurile energiei reprezintă în același timp o temă sensibilă pentru guvernele europene. În timpul crizei energetice, statele au alocat miliarde de euro pentru măsuri destinate protejării consumatorilor de creșterile bruște ale facturilor. În paralel, autoritățile încearcă să accelereze tranziția de la combustibilii fosili către surse de energie cu emisii reduse.

Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2022

În pofida actualelor presiuni, situația energetică a Europei este considerată mai solidă decât cea din 2022. Atunci, reducerea drastică a livrărilor de gaze naturale rusești prin conducte a contribuit la o explozie a prețurilor.

În perioada de vârf a crizei, prețurile europene la energie electrică au depășit 1.000 de euro pe megawatt-oră. Nivelul respectiv a fost de peste cinci ori mai mare decât actualele cotații futures pentru livrarea electricității în ianuarie 2027.

Între timp, Europa a investit în infrastructura necesară pentru importul de gaze naturale lichefiate, a redus consumul de combustibili și și-a diversificat sursele de aprovizionare. Aceste schimbări reduc probabilitatea unei penurii totale de energie chiar și într-un scenariu în care prețurile cresc.

Capacitățile de import de GNL construite în ultimii ani au permis Europei să își reducă dependența de gazele livrate prin conducte dintr-o singură regiune. În același timp, reducerea consumului de gaze și dezvoltarea producției regenerabile au contribuit la consolidarea sistemului energetic.

Diversificarea aprovizionării crește însă expunerea la piața globală de GNL

Noua configurație a pieței europene vine însă cu un compromis. Europa este mai conectată la piața globală a gazelor naturale lichefiate, ceea ce înseamnă că trebuie să concureze cu cumpărători din alte regiuni pentru încărcăturile disponibile.

În consecință, un eveniment produs la mii de kilometri distanță poate avea efecte rapide asupra prețurilor europene. Perturbarea fluxurilor de GNL din Orientul Mijlociu reprezintă un exemplu al modului în care tensiunile geopolitice pot ajunge să influențeze costurile energiei pe continent.

Riscul este cu atât mai relevant înaintea iernii, când cererea de gaze și electricitate crește. În cazul în care temperaturile scad puternic, iar aprovizionarea internațională este afectată simultan, concurența pentru gaze lichefiate poate deveni mai intensă.

Energia regenerabilă reduce presiunea, dar nu elimină riscurile de iarnă

Extinderea rapidă a capacităților de producție din surse regenerabile a oferit Europei un instrument suplimentar pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Energia solară a avut un rol important în această evoluție în ultimii ani.

Potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Baringa, fără capacitatea fotovoltaică instalată în Europa după 2021, prețurile angro la electricitate ar fi fost cu 30% mai mari în această vară.

Totuși, energia solară are o contribuție mai redusă în sezonul rece. În special în nordul Europei, zilele mai scurte și perioadele cu cer acoperit limitează producția panourilor fotovoltaice tocmai în lunile în care cererea de energie poate crește.

În aceste condiții, energia eoliană capătă o importanță mai mare pentru echilibrul sistemului energetic european. Parcurile eoliene dezvoltate pe continent pot furniza cantități importante de electricitate și pot reduce consumul de gaze.

Există însă și aici un risc. Perioadele cu vânt slab pot coincide cu episoadele reci, iar atunci producția eoliană scade exact când cererea de energie crește. Într-un asemenea scenariu, centralele pe gaze și alte surse convenționale trebuie să acopere deficitul.

Florence Schmit, analist în domeniul energiei la Rabobank, consideră că dezvoltarea regenerabilelor nu este încă suficientă pentru a elimina vulnerabilitatea sistemului.

„Nu există prea multe elemente care să poată proteja piețele de energie. Sectorul energiei regenerabile a crescut, dar nu este suficient de puternic încât să compenseze pentru dependență uriașă de gazele naturale”, a declarat analista.