Resursele totale de energie disponibile în România au însumat 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep) în 2025, în creștere cu 1,9% comparativ cu anul precedent. Evoluția a fost susținută în principal de majorarea importurilor de produse energetice, dar și de creșterea resurselor de gaze naturale utilizabile și de țiței, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Importurile de energie au avansat cu 10,6% față de 2024, în timp ce resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 7,5%, iar cele de țiței cu 4,5%. În același interval, producția internă de energie primară s-a redus, iar stocurile de resurse energetice existente la începutul anului au înregistrat, de asemenea, o scădere. Datele INS indică astfel o creștere a disponibilului total de energie, în condițiile în care producția internă nu a urmat aceeași direcție. Importurile au avut o contribuție importantă la acoperirea necesarului de resurse energetice, în special prin volumele suplimentare de gaze naturale și țiței.
Resursele de energie primară ale României au ajuns în 2025 la 41,545 milioane tep, cu 2% peste nivelul înregistrat în anul anterior. În cadrul acestui total, producția de energie primară a fost de 20,564 milioane tep, în scădere cu 506.000 tep față de 2024.
Diminuarea producției interne a fost determinată de reducerea cantităților obținute din mai multe surse, respectiv țiței, cărbune, energie electrică din surse regenerabile și gaze naturale utilizabile. Prin urmare, creșterea resurselor totale disponibile nu a fost susținută de o majorare a producției interne, ci în principal de evoluția importurilor.
Potrivit statisticii oficiale, importul de produse energetice a crescut cu 10,6% în 2025. Cea mai importantă majorare procentuală a fost înregistrată în cazul gazelor naturale utilizabile, unde importurile au avansat cu 75%. Importurile de țiței au crescut, la rândul lor, cu 7,9%.
Nu toate categoriile de produse energetice importate au urmat însă această tendință. Cantitățile de cărbune și cocs importate au scăzut cu 54,2%, iar importurile de produse petroliere s-au diminuat cu 9%.
La nivelul resurselor totale, cele mai importante reduceri au fost consemnate în cazul cocsului din import, cu 71,6%, al produselor petroliere din import, cu 9%, și al cărbunilor, cu 7,3%. De asemenea, resursele provenite din energie hidroelectrică, eoliană, solară fotovoltaică și căldură nucleară au scăzut cu 2%.
În pofida creșterii resurselor totale disponibile, consumul intern brut de energie, care include și pierderile, a scăzut în 2025 cu 564.000 tep comparativ cu anul precedent.
Evoluția a fost diferită în funcție de sursa de energie. Consumul intern brut de gaze naturale a crescut cu 81.000 tep, în timp ce pentru celelalte categorii importante au fost raportate reduceri.
Cea mai mare diminuare, în termeni absoluți, a fost înregistrată la țiței și produse petroliere, unde consumul intern brut a scăzut cu 247.000 tep. În cazul cărbunelui, inclusiv cocs, reducerea a fost de 206.000 tep. Consumul de energie electrică a coborât cu 32.000 tep față de 2024.
Un alt indicator urmărit de INS, consumul intern brut de energie raportat la populație, s-a situat la 1.569 kilograme echivalent petrol pe locuitor în 2025. Valoarea a fost cu 1,8% mai mică decât cea consemnată în anul precedent.
Consumul final energetic la nivelul întregii economii a înregistrat o scădere de 4.000 tep în 2025 față de 2024. La nivelul principalelor categorii de consumatori, evoluțiile au fost însă divergente, unele sectoare raportând creșteri, iar altele reduceri importante.
Consumul populației a crescut cu 6,5%, în timp ce în sectorul transporturilor avansul a fost de 2,9%. O majorare mai puternică, de 8,1%, a fost consemnată în cazul consumului din alte ramuri ale economiei.
În schimb, agricultura și silvicultura au înregistrat o scădere de 21,1% a consumului final energetic. Industria a avut, de asemenea, o reducere semnificativă, de 15,8%, aceasta fiind cea mai mare diminuare dintre principalele categorii menționate de INS, după agricultura și silvicultura.
Transporturile au avut cea mai mare pondere în consumul final energetic al României, reprezentând 35,5% din total. Pe următoarea poziție s-a situat consumul populației, cu 33,9%, în timp ce industria a reprezentat 18,1%.
Cele trei categorii au concentrat, astfel, cea mai mare parte a consumului final de energie din economie, chiar dacă evoluția anuală a fost diferită de la un sector la altul.
România a exportat în 2025, inclusiv prin cantitățile aferente buncărajului, 9,053 milioane tep. Volumul a fost cu 1,567 milioane tep mai mare decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 20,9%.
Și în sectorul energiei electrice au fost înregistrate modificări importante ale fluxurilor comerciale. Resursele totale de energie electrică au crescut cu 3.073 GWh, respectiv cu 4,6%, comparativ cu anul precedent. Producția internă a reprezentat 74% din totalul resurselor disponibile.
Importurile de energie electrică, inclusiv schimburile transfrontaliere cu sistemele energetice ale statelor vecine, au crescut cu 32,3% față de 2024. În același timp, exporturile de electricitate, incluzând schimburile transfrontaliere, au avansat cu 3.671 GWh, echivalentul unei creșteri de 33,9%.
Potrivit datelor statistice, importul de energie electrică a fost cu 4.456 GWh mai mare decât în anul precedent. În paralel, exporturile au înregistrat o creștere importantă, reflectând majorarea schimburilor de electricitate cu sistemele energetice din țările vecine.
În 2025, producția de energie electrică din surse solare fotovoltaice a înregistrat una dintre cele mai importante creșteri, avansând cu 1.129 GWh, respectiv cu 33% față de anul anterior.
În schimb, producția hidroenergetică a scăzut cu 1.976 GWh, echivalentul unui recul de 13,6%. Energia eoliană a înregistrat o diminuare de 304 GWh, sau 4,8%, iar producția de energie termoelectrică s-a redus cu 232 GWh, respectiv cu 0,8%.
Producția netă de energie electrică, calculată prin scăderea consumului utilizat pentru producerea energiei electrice și termice din producția brută, a fost de 47.933 GWh în 2025. Nivelul a fost cu 1.235 GWh mai mic decât cel din 2024.
În cazul producției termoelectrice, reducerea a fost asociată cu scăderea producției de electricitate pe bază de hidrocarburi gazoase, cu 5,3%, și a celei obținute pe bază de cărbune, cu 1,4%. Cu toate acestea, energia termoelectrică a reprezentat 55,5% din producția totală de electricitate a României în 2025.
Consumul de combustibili destinat producerii energiei termoelectrice a fost de 6,285 milioane tep, incluzând și combustibilul utilizat în centrala nuclearo-electrică. Față de 2024, acest consum a fost mai mare cu 66.000 tep, respectiv cu 1,1%.
Cărbunele a reprezentat 27,8% din totalul combustibililor utilizați pentru producerea energiei termoelectrice, în creștere față de ponderea de 27,5% înregistrată în anul anterior. În schimb, hidrocarburile lichide au continuat să aibă o contribuție nesemnificativă la consumul total destinat producerii energiei termoelectrice.