Europa caută soluții pentru criza energiei, dar fiecare variantă provoacă dispute uriașe

Creșterea bruscă a prețurilor la energie readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile probleme ale Uniunii Europene, iar liderii europeni încearcă să găsească soluții pentru a evita o nouă criză energetică majoră.

Propuneri extrem de controversate

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și blocarea unor rute energetice vitale au împins din nou piețele europene într-o zonă de turbulență. Situația s-a agravat după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective din Iran, evenimente care au afectat traficul petrolier din Golful Persic și au dus la închiderea celei mai mari instalații de producție de gaze naturale lichefiate din lume. Ca efect imediat, prețurile gazelor în Europa au urcat la cele mai ridicate niveluri din 2023. Această evoluție vine într-un moment deja delicat pentru economia europeană, arată Politico.

Costurile energiei erau oricum mult mai mari decât în alte economii mari ale lumii, precum Statele Unite sau China, iar industria europeană avertiza de luni de zile că este amenințată competitivitatea sa.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În timp ce miniștrii și oficialii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a discuta măsuri de urgență, dezbaterea devine tot mai tensionată. Propunerile aflate pe masă sunt fie extrem de controversate din punct de vedere politic, fie foarte greu de aplicat, fie incapabile să producă rezultate rapide.

Sistemul de stabilire a prețurilor la electricitate, în centrul disputei

Una dintre cele mai aprinse dezbateri se concentrează pe modul în care este stabilit prețul energiei electrice în Europa. Sistemul actual, cunoscut sub numele de „merit order”, stabilește prețul energiei în funcție de ultima centrală necesară pentru a acoperi cererea.

În practică, acest lucru înseamnă că producătorii de energie sunt ordonați de la cei mai ieftini la cei mai scumpi, iar centrala care intră ultima în sistem stabilește prețul pentru toți. De cele mai multe ori, aceasta este o centrală pe gaz, ceea ce face ca întregul sistem să fie influențat de costul combustibililor fosili.

Criticii acestui model spun că mecanismul devine problematic într-o perioadă în care prețul gazului este extrem de volatil. În astfel de situații, energia produsă din surse regenerabile – mult mai ieftină de generat – ajunge să fie vândută la prețuri mult mai mari decât costul real.

Industria grea din Europa susține că acest sistem nu mai reflectă realitatea energetică a continentului. Axel Eggert, directorul organizației Eurofer, care reprezintă industria siderurgică europeană, a afirmat că dependența de combustibilii fosili influențează artificial prețurile.

„Războiul din Orientul Mijlociu se bazează, de asemenea, pe combustibili fosili. Combustibilii fosili au un impact asupra piețelor energetice din UE”, a declarat acesta. „Cea mai mare parte a energiei electrice de astăzi este deja curată sau regenerabilă, dar și aceste prețuri sunt afectate direct.”

Pe de altă parte, producătorii de energie consideră că sistemul actual este cel mai eficient. Organizația Eurelectric a transmis Comisiei Europene că mecanismul „merit order” rămâne „cel mai eficient și robust mecanism disponibil pentru a asigura semnale de preț transparente și investiții eficiente”.

Disputa a ajuns și la nivelul guvernelor naționale. Mai mulți miniștri ai energiei din statele membre au cerut Bruxellesului să nu modifice actuala structură a pieței, argumentând că nu există încă o alternativă funcțională.

Politica climatică a UE, o altă țintă a criticilor

O altă idee aflată pe masa discuțiilor este modificarea sau slăbirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut sub numele de ETS. Acest mecanism obligă companiile poluatoare să cumpere permise pentru emisiile de dioxid de carbon, creând un stimulent economic pentru reducerea poluării și pentru investiții în tehnologii curate. De la introducerea sa în 2005, ETS a devenit una dintre cele mai importante politici climatice ale Uniunii Europene.

În contextul creșterii costurilor energiei, unele guverne și industrii cer relaxarea acestui sistem pentru a reduce presiunea asupra companiilor.

Germania și Italia, două dintre cele mai mari economii industriale ale Europei, au exprimat în ultimele săptămâni rezerve privind modul în care funcționează ETS. Oficialii germani au sugerat că anumite sectoare industriale, precum industria chimică, ar putea avea dificultăți serioase dacă mecanismul rămâne neschimbat.

În același timp, Italia a propus chiar înghețarea temporară a sistemului și compensarea costurilor legate de carbon pentru centralele electrice pe gaz.

Cu toate acestea, ideea de a slăbi ETS întâmpină o opoziție puternică. Mai multe state membre, în frunte cu Spania, consideră că renunțarea la această politică ar submina strategia climatică a Uniunii Europene.

Pariul pe energia regenerabilă, o soluție pe termen lung

Pentru susținătorii tranziției energetice, criza actuală ar trebui să accelereze investițiile în energie regenerabilă.

În prezent, aproape jumătate din energia electrică produsă în Uniunea Europeană provine din surse regenerabile, precum eoliană și solară. Totuși, acestea acoperă doar aproximativ 20% din consumul total de energie al blocului comunitar.

Pentru a crește acest procent, ar fi necesară electrificarea masivă a economiei – de la transporturi și încălzire până la industrie.

Oficialii europeni susțin că actuala criză ar trebui privită și ca o oportunitate pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă de politica climatică, Teresa Ribera, a cerut accelerarea tranziției energetice prin electrificare și eficiență energetică.

Organizațiile de mediu susțin aceeași direcție. Seda Orhan, responsabilă pentru politici energetice în cadrul Climate Action Network, afirmă că dezvoltarea energiei regenerabile trebuie să fie însoțită de reducerea consumului de gaze.

„Accelerarea surselor regenerabile ar trebui să fie însoțită de accelerarea eficienței energetice, dar și de eliminarea treptată a gazelor fosile”, a spus ea.

Problema majoră este însă timpul. Construirea de parcuri eoliene, centrale nucleare, rețele electrice moderne și sisteme de stocare a energiei necesită investiții uriașe și poate dura ani sau chiar decenii.

Revenirea la combustibilii fosili, soluția rapidă dar controversată

În paralel cu dezbaterile despre energie verde, unele state analizează și opțiuni mai pragmatice, bazate pe creșterea importurilor de combustibili fosili.

După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a început o strategie amplă de diversificare a surselor de energie. Blocul comunitar a redus drastic importurile din Rusia și a început să se bazeze mai mult pe furnizori precum Norvegia, statele din Africa de Nord și Asia Centrală.

Gazul natural lichefiat a devenit o piesă centrală a acestei strategii. În ultimii ani, Europa a construit numeroase terminale pentru importul de GNL, iar altele sunt în construcție în mai multe state membre.

În același timp, companii energetice majore pregătesc noi proiecte de exploatare. Gigantii americani Chevron și ExxonMobil urmează să înceapă foraje pentru gaze în apele Greciei, iar Norvegia își extinde activitățile de extracție.

Cea mai rapidă soluție pentru reducerea prețurilor ar fi, potrivit unor analiști, reluarea importurilor de gaze din Rusia. Totuși, această opțiune rămâne extrem de controversată și este susținută deschis doar de câteva guverne, precum cele din Ungaria și Slovacia.