EXCLUSIV. România, în contratimp cu soluțiile pentru ceasul radioactiv de la Cernavoda. Grigore Horhoianu, PhD în fizică nucleară: „Problema devine tot mai presantă”

Depozitarea finală a combustibilului nuclear ars la Cernavodă, radioactiv vreme de sute de mii de ani, este datoria prezentului față de viitor, avertizează Grigore Horhoianu, PhD în fizică nucleară și fost cercetător științific principal gradul I la ICN (Institutul de Cercetări Nucleare). Specialistul a explicat, într-o analiză exclusivă pentru Puterea Financiară, că România nu are încă un studiu geologic finalizat cu alegerea unei locații pentru un depozit final care să rezolve problema unei cantități în creștere de deșeu nuclear.

„Toate țările cu programe nucleare, pentru a garanta siguranța generațiilor viitoare, își asumă, prin politici publice și planuri naționale, responsabilitatea soluționării acestui aspect esențial al ciclului combustibil nuclear-depozitarea finală a combustibilului ars”, spune Grigore Horhoianu, din perspectiva experienței sale aprofundate în domeniu.

Specialistul a detaliat care sunt soluțiile implementate de țări cu o vastă experiență în domeniul nuclear, pe care le-a analizat inclusiv în calitate de fost coordonator al unui proiect privind depozitarea finală a combustibilului nuclear ars , derulat în colaborare cu BGE Peine, Germania și finanțat de NATO ( NATO Science for Peace and Security Programme).

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

„Combustibilul ars din cele două unități CANDU aflate în funcțiune este stocat, după răcirea inițială în bazinele de apă, în module de tip MACSTOR-200, amplasate la suprafață, pe o suprafață de aproximativ 2,4 hectare.
Pentru a face față stocurilor suplimentare, este planificată extinderea cu module MACSTOR-400, ceea ce va duce la ocuparea unei suprafețe de circa 4 hectare. Astfel, Cernavodă găzduiește cel mai mare depozit intermediar de combustibil nuclear din Europa situat la suprafață.
Însă aceste silozuri sunt doar o soluție provizorie. Durata de proiectare este de ordinul a câteva decenii, iar combustibilul ars rămâne radioactiv pentru sute de mii de ani. Cu alte cuvinte, România câștigă timp, dar nu rezolvă problema de fond”, a precizat Grigore Horhoianu.

Cum se depozitează azi combustibilul nuclear ars în România

Guvernul a aprobat, pe 14 iulie, emiterea acordului de mediu pentru proiectul de retehnologizare a Unităţii 1 a Centralei Nuclearoelectrice (CNE) Cernavodă şi pentru extinderea depozitului intermediar de combustibil ars cu module de tip MACSTOR 400.

În Raportul de Securitate Nucleară pentru Extinderea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars
de la CNE Cernavoda realizat de Nuclearelectrica se menționează că:

„În prezent pe amplasamentul DICA (n.r. Depozit Intermediar de Combustibil Ars) sunt construite 17 module de depozitare a combustibilului ars de tip MACSTOR 200, care vor asigura capacitatea de stocare a combustibilului uzat, produs de Unitățile 1 și 2, până în anul 2027. Conform Strategiei de Extindere a DICA, stabilită în cadrul SNN, amplasamentul se va extinde prin construirea a 20 de module de tip MACSTOR 400 (modulele 18 – 37), care vor asigura capacitatea de stocarea combustibilului uzat, produs de Unitățile 1 și 2, cu două cicluri de funcționare” – Nuclearelectrica.

Costuri estimate: 2 miliarde de euro retehnologizare Unității 1 și  120 milioane euro extindere DICA.

Câți ani mai are România pentru „resetarea” ceasului radioactiv de la Cernavoda

Extinderea DICA prevede amplasarea unui număr total de 37 de module și totodată extinderea suprafeței actuale cu circa 16.000 mp, respectiv de la circa 24.000 mp la circa 40.000 mp, se precizează în document. În prezent se desfășoară activități în domeniul nuclear de exploatare a Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) de la CNE Cernavodă în baza autorizației de mai jos, care este valabilă până la 15 iulie 2053, se arată în documentul citat.

Nuclearelectrica precizează că urmează să exploateze aceste module pe toată durata de viață proiectată de minim 50 de ani, cu extindere la 100 de ani, în baza aplicării unui program de management al îmbătrânirii instalației nucleare pentru Modulele Tip MACSTOR 200 și pe toată durata de viață proiectată de 100 de ani, pentru Modulele Tip MACSTOR 400, în baza aplicării unui program de management al îmbătrânirii instalației nucleare. Soluția pe care se bazează strategia este aceea a eficientizării utilizării amplasamentului alocat DICA prin modificarea proiectului actual care prevede depozitarea combustibilului uzat în module MACSTOR 200 și trecerea la varianta MACSTOR 400 a acestora.

Ce spune Strategia Națională privind gestionarea în siguranță a deşeurilor radioactive

De altfel, STRATEGIA NAȚIONALĂ din 19 ianuarie 2022 pe termen mediu şi lung privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive prevede următoarele:

„În prezent combustibilul nuclear uzat este considerat deșeu și va fi depozitat definitiv într- un depozit geologic de adâncime, împreună cu deșeurile radioactive de activitate joasă și medie de viață lungă – LILW-LL. Activitățile vizând amplasarea și construcția acestui depozit vor fi planificate astfel încât instalația să devină operațională în anul 2055. Până la punerea în funcțiune a depozitului geologic de adâncime, atât combustibilul nuclear uzat cât și deșeurile radioactive LILW-LL vor fi depozitate intermediar în instalații dedicate”, se arată în documentul citat.

Sursa: Strategia Națională privind gestionarea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive

Avertismentul specialistului: „România câștigă timp, dar nu rezolvă problema de fond”

Redăm, în continuare, integral, analiza efectuată de Grigore Horhoianu, în care detaliază soluțiile adoptate de țări cu vastă experiență nucleară, cum ar fi Norvegia:

„Unul dintre dezavantajele majore ale filierei PHWR CANDU este volumul considerabil de combustibil nuclear ars generat (de 5–7 ori mai mare decât în cazul reactoarelor LWR), ceea ce implică nevoi extinse de depozitare intermediară și, inevitabil, de depozitare finală.
România, pe lângă provocările tehnice și financiare legate de retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și de proiectele Unităților 3 și 4, se confruntă cu un blocaj strategic: nu există o soluție reală pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear ars. Problema devine tot mai presantă pe măsură ce volumul stocat la Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA) crește constant.

Situația actuală la Cernavodă

Combustibilul ars din cele două unități CANDU aflate în funcțiune este stocat, după răcirea inițială în bazinele de apă, în module de tip MACSTOR-200, amplasate la suprafață, pe o suprafață de aproximativ 2,4 hectare.
Pentru a face față stocurilor suplimentare, este planificată extinderea cu module MACSTOR-400, ceea ce va duce la ocuparea unei suprafețe de circa 4 hectare. Astfel, Cernavodă găzduiește cel mai mare depozit intermediar de combustibil nuclear din Europa situat la suprafață.
Însă aceste silozuri sunt doar o soluție provizorie. Durata de proiectare este de ordinul a câteva decenii, iar combustibilul ars rămâne radioactiv pentru sute de mii de ani. Cu alte cuvinte, România câștigă timp, dar nu rezolvă problema de fond.

Lecții internaționale – Finlanda ca exemplu

Țări cu programe nucleare avansate și-au asumat deja responsabilitatea pentru generațiile viitoare. Finlanda a început în anul 2000 lucrările la depozitul geologic adânc Onkalo, amplasat la 450 m sub granitul de la Olkiluoto. În 2024, construcția a fost finalizată, iar primele teste de verificare se desfășoară în prezent, cu lansarea operațională preconizată pentru 2026. Construcția unui depozit geologic în granit la mare adâncime este o lucrare extrem de complexă care in Finlanda a durat 24 de ani, de la stabilirea locației si obținerea autorizației de construcție până la lansarea operațională. Au fost necesare numeroase studii geologice pe măsură ce se avansa cu excavarea urmate de numeroase aprobări de specialitate. Și alte țari sunt în etape avansate ale unor programe similare. Depozitarea combustibilului nuclear ars la mare adâncime, în formațiuni geologice stabile precum granitul, șisturile cristaline sau sarea, reprezintă în prezent singura soluție care poate garanta pentru mii de ani siguranța generațiilor viitoare.

Expertiza internațională și responsabilitatea României

Toate țările cu programe nucleare, pentru a garanta siguranța generațiilor viitoare, își asumă, prin politici publice și planuri naționale, responsabilitatea soluționării acestui aspect esențial al ciclului combustibil nuclear-depozitarea finală a combustibilului ars.
Este important de subliniat că România nu pornește de la zero în acest domeniu. În urmă cu aproape trei decenii, la Institutul de Cercetări Nucleare (ICN), în colaborare cu parteneri de prestigiu din Germania – DBE Peine și GRS Braunschweig – au fost dezvoltate analize dedicate depozitării combustibilului nuclear ars în formațiuni de granit la mare adâncime.
Experiența acumulată atunci a avut la bază studii și vizite de lucru la proiecte germane de referință, precum depozitul geologic de mare adâncime de la Gorleben (aflat în construcție la acea vreme), dar și facilitățile de la Konrad și Morsleben. Aceste exemple au constituit pentru specialiștii români o dovadă clară că și în România se pot dezvolta soluții solide și sigure pentru depozitarea definitivă a combustibilului nuclear ars.
Această expertiză timpurie trebuie revalorizată și transpusă într-o strategie națională coerentă, care să ofere garanții reale generațiilor viitoare și să închidă, în mod responsabil, ciclul nuclear al României.

Depozitarea la suprafață pe câteva hectare de teren lângă Dunăre și Marea Neagră nu poate fi o soluție permanentă.

• În lipsa unei strategii pentru depozitarea geologică:
• România acumulează o „datorie nucleară” față de generațiile viitoare;
• imaginea internațională a programului nuclear românesc este vulnerabilizată;
• orice plan de extindere nucleară (Unitățile 3 și 4, SMR) devine incomplet fără o soluție de închidere a ciclului combustibil nuclear cu depozitarea finală a combustibilului ars.

Concluzii și recomandări

• România trebuie să elaboreze urgent o strategie națională privind depozitarea finală a combustibilului nuclear ars, aliniată la bunele practici europene, o datorie morală și strategică pentru viitorul nuclear al României
• Extinderea DICA cu MACSTOR-400 oferă doar o amânare temporară. Este esențială trecerea de la soluțiile provizorii la un program pe termen lung de tip „deep geological repository”. Nu putem lăsa copiilor și nepoților noștri o povară radioactivă pe care am evitat să o rezolvăm din timp
• România nu are un studiu geologic finalizat cu alegerea unei locații pentru un depozitul final de combustibil ars și asta in condițiile în care Cernavodă găzduiește cel mai mare depozit intermediar de combustibil nuclear ars din Europa și construcția unui depozit geologic la mare adâncime în granit este o lucrare extrem de complexă care cere mult timp.
• Proiectul Onkalo din Finlanda reprezintă un reper internațional și un model de bune practici pentru stocarea definitivă a combustibilului nuclear ars
• Guvernul României și Ministerul Energiei trebuie să trateze această chestiune ca pe o prioritate strategică națională, integrând-o în „viziunea nucleară” alături de proiectele de noi reactoare SMR-LWR. Exemplul Finlandei – dacă o țară mică a reușit, România nu are scuze”, concluzionează Grigore Horhoianu în documentul citat.

Grigore Horhoianu a studiat fizica la Universitatea din Bucuresti, unde a obținut PhD in fizică nucleară. Este cercetător științific principal gradul I la ICN (Institutul de Cercetări Nucleare), profesor universitar asociat si membru in comisii de acordare a titlului de doctor in fizică nucleară. În cei peste 40 de ani de activitate a la Institutul de Cercetări Nucleare a publicat 222 lucrari, dintre care 64 publicate in reviste de specialitate si/sau prezentate la conferințe internaționale. A ocupat funcția de Sef Laborator de Proiectare și Evaluare Performanțe Combustibili Nucleari și a fost Expert AIEA pentru Evaluarea Performantelor Combustibililor Nucleari la Grade Mari de Ardere. De asemenea, a fost moderator (chairman) la conferinte internaționale (2010 in Canada, 2012 in Japonia). Activitate profesionala si lista de lucrari pe www.horhoianu.ro.