EY: Inteligența artificială autonomă prinde viteză. Utilizatorii adoptă rapid tehnologia, în ciuda temerilor persistente

Adoptarea inteligenței artificiale intră într-o nouă etapă, în care sistemele capabile să acționeze independent în numele utilizatorilor devin tot mai prezente în viața de zi cu zi. Un studiu recent arată că, deși preocupările legate de securitate și control rămân ridicate, utilizarea efectivă a tehnologiei avansează într-un ritm mai rapid decât nivelul de încredere.

Utilizarea AI trece de la experiment la integrare în viața cotidiană

Datele indică o schimbare semnificativă în modul în care oamenii interacționează cu inteligența artificială. Dacă în trecut tehnologia era folosită mai ales pentru testare sau sarcini limitate, în prezent aceasta devine parte din procesele zilnice, se arată în studiul AI Sentiment Report 2026, realizat de EY.

În ultimele șase luni, 84% dintre respondenți au utilizat aplicații bazate pe inteligență artificială, iar 16% au mers mai departe, permițând sistemelor să ia decizii sau să acționeze autonom în locul lor. Această evoluție sugerează că AI nu mai este doar un instrument de asistență, ci începe să joace un rol activ în viața utilizatorilor.

Prosumatorii urcă spectaculos în topul producătorilor de energie din România: investiții de miliarde și o creștere accelerată

15:22

Acuzații explozive: Rusia cartografiază „activele” SUA pentru a ajuta Iranul, spune Zelenski

13:05

Printre cele mai frecvente utilizări se numără planificarea rutelor, recomandările personalizate, gestionarea relației cu clienții sau organizarea călătoriilor. Aceste activități, deși considerate cu risc redus, contribuie la creșterea familiarității și la acceptarea tehnologiei.

Totodată, o parte dintre utilizatori au început să delege sarcini mai complexe. Aproximativ 10% au folosit agenți AI pentru achiziții automate, iar 11% au permis sistemelor să gestioneze procese precum completarea coșurilor de cumpărături sau operațiuni bancare.

Încrederea rămâne fragilă, dar nu încetinește adopția

Deși utilizarea crește accelerat, încrederea în inteligența artificială nu evoluează în același ritm. Studiul evidențiază un decalaj clar între comportamentul utilizatorilor și percepția lor asupra riscurilor.

Securitatea este principala preocupare: 66% dintre respondenți se tem de breșe sau acces neautorizat la sistemele AI. În același timp, aproximativ 73% sunt îngrijorați că nu vor mai putea face diferența între conținutul real și cel generat artificial.

De asemenea, două treimi dintre participanți consideră că supravegherea umană rămâne esențială, chiar și în contextul dezvoltării sistemelor autonome.

Cu toate acestea, aceste temeri nu determină o reducere a utilizării. Din contră, ele influențează mai degrabă așteptările legate de modul în care tehnologia ar trebui implementată: cu reguli clare, transparență și mecanisme de control.

Piețele emergente conduc valul de adopție accelerată

Adoptarea inteligenței artificiale nu este uniformă la nivel global. Studiul identifică un grup de opt piețe considerate „pionier”, unde tehnologia este deja profund integrată în viața cotidiană. Aceste piețe sunt India, China continentală, Brazilia, Mexic, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Hong Kong și Coreea de Sud.

În aceste regiuni, 94% dintre utilizatori folosesc AI, iar aproape un sfert au adoptat deja sisteme autonome. Nivelul ridicat de utilizare indică un potențial major de transformare economică, aceste piețe fiind poziționate pentru a beneficia disproporționat de pe urma evoluției tehnologice.

În contrast, alte state se află într-o fază de tranziție sau chiar de întârziere, unde adoptarea este mai lentă, iar percepția asupra utilității AI rămâne limitată.

România: adopție orientată spre eficiență, dar fără transformare profundă

La nivel local, utilizarea inteligenței artificiale este concentrată în principal pe creșterea eficienței individuale, fără a produce încă schimbări majore în procesele de business.

„În România, vedem o adopție a inteligenței artificiale concentrată preponderent pe creșterea eficienței personale, dar încă limitată atunci când vorbim despre transformarea profundă a proceselor de business. Guvernanța AI se află la început, iar multe organizații rămân în zona de experimente și proiecte pilot care nu reușesc să fie scalate. Deși numeroase companii au făcut primii pași, lipsa unei direcții clare privind etapele următoare generează o anumită frustrare legată de beneficiile reale pe care AI le poate livra. În acest context, asistăm la o creștere clară a interesului pentru educarea consiliilor de administrație și a directorilor executivi, care trebuie să înțeleagă impactul AI asupra strategiei organizaționale, precum și pașii concreți necesari pentru adoptarea sistemelor de tip agentic AI”, a precizat Aurelia Costache, Partener responsabil de AI & Data la EY România.

Multe organizații se află în faza de experiment sau pilot, iar lipsa unei strategii clare de implementare generează incertitudine. În același timp, interesul pentru educația în domeniul AI crește, în special în rândul liderilor de companii și al consiliilor de administrație. Aceștia încearcă să înțeleagă impactul tehnologiei asupra strategiei organizaționale și pașii necesari pentru integrarea sistemelor autonome în activitatea curentă.

Despre studiu

Studiul AI Sentiment Index se bazează pe cercetări realizate de organizația globală EY pentru a înțelege mai bine modul în care oamenii din întreaga lume folosesc inteligența artificială și cum văd ei viitorul acesteia. În acest sens, EY Studio+ a desfășurat un sondaj în rândul a 18.152 de persoane de pe 23 de piețe (Australia, Brazilia, Canada, China continentală, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Hong Kong, India, Irlanda, Italia, Japonia, Regatul Arabiei Saudite, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Suedia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie și SUA).

Pentru ca rezultatele sondajului să fie reprezentative pentru populația fiecărei piețe, s-a folosit o abordare de eșantionare aleatorie stratificată, cu cote de vârstă (cel puțin 18 ani), gen și locație, bazate pe datele recensământului local. Pentru a garanta o influență egală pentru fiecare piață, toate rezultatele au fost ponderate statistic. Deoarece gradul de penetrare al internetului este relativ scăzut pe piețe precum India, China continentală, Brazilia și Japonia, orice rezultat de pe aceste piețe trebuie privit ca reprezentativ pentru persoanele care au acces la internet, nu pentru întreaga populație.