Fake news-ul pătrunde pe piața muncii. Tinerii români, tot mai vulnerabili la dezinformare când își aleg jobul

Tinerii devin vulnerabili când trebuie să-și aleagă viitoarea carieră și asta vine pe baza fake news-ului care pătrunde pe piața muncii. În era viralului, unde TikTok și Instagram sunt surse principale de informare, viitorul profesional al unei generații este pus în pericol.

Fake news-ul pătrunde pe piața muncii, iar tinerii devin din ce în ce mai vulnerabili când vine vorba de a decide ce fac pe viitor

Trăim într-o societate în care algoritmii decid ce vedem, ce gândim și, din ce în ce mai des, ce carieră alegem. Conform unui studiu citat de Adevărul, clipurile virale care proclamă „diplomele sunt inutile” sau „domeniul X este mort” influențează semnificativ percepțiile tinerilor asupra viitorului profesional.

Iar problema nu este una izolată: în lipsa unor filtre critice, adolescenții ajung să respingă domenii cheie precum educația, ingineria sau medicina, preferând zone „cool”, precum content creators, gamingul sau marketingul online – adesea fără o înțelegere reală a pieței muncii. Asta duce la dezechilibre serioase, unde anumite industrii rămân fără forță de muncă calificată, în timp ce altele se suprasaturează cu aspiranți, dar nu oferă suficientă stabilitate economică.

Europa în 2026: harta salariilor se redesenează, cu Estul în avantaj și România pe minus

18:06

Cât costă celebrele tocuri semnate de designeri români care fac furori pe Netflix în „Emily în Paris”. Strategia care a propulsat brandul sibian în circuitul global al modei

17:09

ANALIZĂ

Cercul vicios al rețelelor sociale: algoritmi, emoții și lipsa discernământului

Avocatul Marius Stanciu atrage atenția că 42% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 30 de ani își iau informațiile preponderent de pe rețelele sociale. Problema este că aceste platforme sunt concepute să stimuleze emoția, nu gândirea critică. Tinerii nu sunt învățați să distingă o opinie de un fapt, o reclamă de o analiză.

Astfel, biasul de confirmare – tendința de a căuta informații care confirmă convingerile personale – devine o capcană în care mulți cad fără să-și dea seama. Pe fondul acestui haos informațional, deciziile legate de carieră nu mai sunt bazate pe nevoile reale ale economiei, ci pe ceea ce este popular pe internet. Și, mai grav, refuzul de a asculta vocile experților sau de a analiza date oficiale perpetuează un climat în care tinerii se îndepărtează tot mai mult de alegerile sustenabile.

Soluția nu este interzicerea telefoanelor, ci educația digitală și exemplele reale

Experții susțin că interzicerea rețelelor sociale nu este o opțiune viabilă. În schimb, cheia este educația, dar nu oricum. Educația media și digitală trebuie integrată în programa școlară, astfel încât elevii să înțeleagă cum funcționează lumea digitală în care trăiesc. Ce este un algoritm? Cum verifici o sursă? Ce înseamnă gândirea critică într-un spațiu virtual dominat de trenduri? Mai mult, conectarea tinerilor cu realitatea economică – prin stagii de practică, vizite în companii sau mentorat – poate avea un impact major în contracararea miturilor online.

Companiile, presa și chiar influenceri responsabili pot juca un rol esențial, oferind exemple autentice și comunicare transparentă. În plus, tehnologia însăși poate deveni parte din soluție: AI-ul poate detecta conținutul fals, iar platformele sociale pot colabora cu organizații de fact-checking.