Fidelis și Tezaur atrag 37 miliarde lei în 2025

Trezoreria Statului a atins un record de finanțare prin programele Fidelis și Tezaur, totalizând 37 miliarde lei. Oficialii spun că Ministerul Finanțelor este bine pregătit pentru volatilitatea piețelor.

Fidelis și Tezaur, pilonii finanțării interne

Potrivit lui Ștefan Nanu, Director General al Trezoreriei Statului, anul 2025 marchează un nou record pe piața titlurilor de stat destinate populației. Prin Tezaur au fost atrase 21 miliarde lei, cu 5 miliarde mai mult decât în 2024, iar Fidelis a adus 16 miliarde lei. Împreună, cele două programe au generat finanțări totale de 37 miliarde lei, din care 8 miliarde reprezintă rambursări.

Soldul programelor Fidelis și Tezaur a depășit 60 miliarde lei, confirmând popularitatea tot mai mare a acestor instrumente.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

„Am eliminat scandenţa de 1 an la Fidelis. Fidelis are avantajul tranzaţionării, faţă de Tezaur. Lumea cumpără liniştită 5 ani, 10 ani, pentru că ai posibiltiatea de a face exit. Retailul vine cu avantajul că ne consolideze segmentul acesta, are o predictictibilitate mare la reinvestire. Nu ai impozitare pe această zonă. Deci e un avantaj faţă de alte instrumente, mai ales acum când impozitarea a crescut uşor. Nu cred că revenim cu varianta de 1 an, cel puţin anul acesta la Fidelis. Până acum am vândut 21 miliarde lei pe Tezaur, iar peste 80% înseamnă 1 an”, a explicat Nanu în cadrul conferinței ZF Piața de Capital 2025.

Avantajele pentru investitori și schimbarea de strategie

Fidelis s-a diferențiat de Tezaur prin flexibilitatea oferită, iar investitorii s-au orientat către titlurile pe 5 sau 10 ani.

„Retailul vine cu avantajul că ne consolideze segmentul acesta, are o predictictibilitate mare la reinvestire. Nu ai impozitare pe această zonă. Deci e un avantaj faţă de alte instrumente, mai ales acum când impozitarea a crescut uşor”, a precizat Nanu.

Un alt element cheie este atractivitatea randamentelor. Inflația ridicată a dus la dobânzi mai mari pentru scadențele scurte, însă pe termen lung curba randamentelor s-a inversat, datorită estimărilor că inflația va scădea.

„Inflaţie mare înseamnă dobânzi mai mari la Fidelis? Pe scadenţe scurte. Pe long term, curba e inversată, pentru că estimările sunt ca inflaţia să se ducă în jos. Când vinzi pe 10 ani, te gândeşti la o inflaţie pe 10 ani. Un spike de inflaţie nu îţi influenţează pozitiv curba de randamente”, a mai explicat acesta.

Diaspora, o resursă neexplorată complet

Ministerul Finanțelor plănuiește să lanseze o campanie de marketing adresată românilor din diaspora.

„O să facem o campanie de marketing pe Diaspora, unde vedem interes mare pe plasamente în euro. Avem scrisori, corespondenţe cu românii din alte ţări. Unii nu ştiu de produs, că alfel ar subscrie. E un potenţial foarte mare acolo. ŞI ce opţiuni alternative mai bune are un român de acolo pentru a plasa euro”, a declarat Nanu.

Această strategie vizează extinderea bazei de investitori și consolidarea accesului la finanțare ieftină pentru stat, într-un moment în care încrederea investitorilor străini este ridicată.

„Creşte popularitatea programelor şi înţelege investitorul importanţa investiţiilor în titluri de stat, la condiţiile de risc asociate instrumentelor. E greu de bătut randamentul acestora.”

Situația generală a finanțării statului

Până în prezent, Ministerul Finanțelor a atras peste 209 miliarde lei din piață, iar buffer-ul de lichiditate se află la un nivel considerat confortabil.

„Ministerul stă bine pe finanţare anul acesta. Am atras până acum peste 209 miliarde lei. Suntem bine pregătiţi pentru o eventuală volatilitate. Vedem un sentiment super pozitiv şi la investitorii străini. Curba randamentelor s-a dus în jos, după un spike. Dobânzile s-au aplanat”, a spus Nanu.

Ministerul a mizat în 2025 pe plasamente private în locul eurobondurilor clasice, atrăgând deja 2,8 miliarde euro prin această metodă. Cel mai mare împrumut a venit de la Bank of America, în valoare de 1 miliard de euro, scrie ZF. Totodată, pentru toamna acestui an este planificată o operațiune de răscumpărare a unor obligațiuni scadente în 2026, urmată de emiterea unui nou eurobond.

Perspective pentru 2026 și contextul macroeconomic

Oficialii estimează că deficitul bugetar în 2025 va depăși 8%, însă pentru 2026 se așteaptă o ajustare. Un draft al bugetului pentru anul viitor ar putea fi gata în noiembrie, după consultările cu Comisia Europeană.

În același timp, Banca Națională a României ar putea lua decizii de reducere a dobânzii cheie, odată ce inflația intră pe o pantă descendentă. Stabilitatea cursului valutar, randamentele competitive și mesajele pozitive din partea agențiilor de rating susțin atractivitatea României pentru investitori.