Meta pregătește noi concedieri masive, în timp ce pompează sute de miliarde în AI

Meta ar putea elimina până la 20% din personal, într-un moment în care compania lui Mark Zuckerberg accelerează agresiv investițiile în inteligență artificială. Contrastul este brutal: pe de o parte, restructurări de amploare și presiune pe costuri; pe de altă parte, salarii de sute de milioane pentru elitele din AI.

Gigantul tech pregătește achiziții strategice și un plan de expansiune a infrastructurii care poate ajunge la 600 de miliarde de dolari până în 2028. Mesajul este clar: în noua economie tech, capitalul merge către puterea de calcul și talentul de vârf, în timp ce marea parte a organizației devine tot mai vulnerabilă în numele „eficienței”.

Valul de concedieri vizează 20% din organizație

Potrivit unor surse citate de Reuters, Meta analizează un nou val de concedieri care ar putea afecta 20% sau chiar mai mult din companie. Decizia finală nu a fost încă luată, iar calendarul restructurărilor nu este stabilit, însă mai mulți lideri seniori ar fi fost deja informați și puși să pregătească scenarii de reducere a personalului.

România, țara UE cu cea mai redusă alocare bugetară pe locuitor pentru cercetare și dezvoltare, în 2025

20:21

Transgaz vrea să devină acționar la dezvoltatorul unui terminal american de gaze naturale lichefiate

14:25

Un purtător de cuvânt al Meta a respins informațiile, calificându-le drept „o relatare speculativă despre abordări teoretice”.

Dacă scenariul se confirmă, acesta ar fi cel mai amplu val de concedieri de după restructurările din 2022–2023, perioada pe care compania a etichetat-o drept „anul eficienței”. La finalul lui decembrie, Meta avea aproape 79.000 de angajați, conform celui mai recent raport oficial. În noiembrie 2022, compania a eliminat 11.000 de locuri de muncă, adică aproximativ 13% din forța de muncă de la acel moment, iar câteva luni mai târziu a anunțat încă 10.000 de concedieri.

Zuckerberg mută centrul de greutate al Meta către AI

În paralel cu aceste planuri de reducere a personalului, Meta își intensifică ofensiva în zona inteligenței artificiale generative. Mark Zuckerberg a împins compania într-o competiție tot mai agresivă pentru dezvoltarea de modele avansate și pentru atragerea celor mai puternici cercetători din domeniu.

Meta a oferit pachete salariale uriașe, unele evaluate la sute de milioane de dolari pe patru ani, pentru a recruta experți de top într-o nouă echipă dedicată superinteligenței. Compania mizează, astfel, pe o concentrare a resurselor într-un nucleu strategic capabil să livreze următorul salt tehnologic.

În același timp, grupul a anunțat că vrea să investească până la 600 de miliarde de dolari în centre de date până în 2028. Recent, Meta a cumpărat și Moltbook, o platformă de social networking construită pentru agenți AI. Reuters a relatat anterior și că grupul cheltuiește cel puțin 2 miliarde de dolari pentru achiziția startup-ului chinez de inteligență artificială Manus.

„Eficiența” devine noul argument pentru tăieri de personal

Zuckerberg a sugerat deja că aceste investiții în AI schimbă radical productivitatea internă. În ianuarie, el afirma că începe să vadă proiecte care înainte necesitau echipe mari și care acum pot fi realizate de o singură persoană foarte talentată.

Această logică explică tot mai clar direcția marilor companii tech: inteligența artificială nu mai este doar o nouă linie de business, ci și un instrument de comprimare a costurilor și de redesenare a structurii organizaționale. Cu alte cuvinte, AI nu promite doar produse noi, ci și companii mai „subțiri”, cu mai puțini angajați și mai multă automatizare.

Meta nu este un caz izolat. Tendința se vede la scară largă în SUA, mai ales în tehnologie. Amazon a confirmat în ianuarie reducerea a circa 16.000 de locuri de muncă, echivalentul a aproape 10% din personal, iar fintech-ul Block și-a înjumătățit aproape forța de muncă. În cazul Block, CEO-ul Jack Dorsey a invocat explicit rolul instrumentelor AI, care permit companiilor să facă mai mult cu echipe mai mici.

Pariul uriaș pe AI vine după probleme serioase cu Llama 4

Ofensiva Meta în AI vine însă și pe fondul unor vulnerabilități. Anul trecut, compania s-a confruntat cu probleme legate de modelele sale Llama 4, inclusiv critici potrivit cărora a furnizat rezultate înșelătoare în benchmark-urile folosite pentru versiunile timpurii.

În plus, Meta a renunțat la lansarea celei mai mari versiuni a modelului, Behemoth, care era așteptată în vară. Noua echipă de superinteligență a lucrat ulterior la un alt model, numit Avocado, însă și acesta ar fi avut rezultate sub așteptări.

Astfel, presiunea este dublă: Meta trebuie să demonstreze că poate recupera terenul pierdut în cursa AI, dar și că poate face acest lucru fără ca nota de plată să devină imposibil de susținut. Iar în acest calcul, concedierile par să fie una dintre pârghiile prin care compania încearcă să finanțeze viitorul.

Noua ecuație din Big Tech: mai puțini oameni, mai multă infrastructură

Ceea ce se conturează la Meta este, de fapt, noua formulă strategică a Big Tech: reducerea costurilor operaționale tradiționale pentru a alimenta investiții masive în date, cipuri, centre de calcul și echipe ultra-specializate. În această ecuație, locurile de muncă din zonele considerate mai puțin critice devin prima variabilă de ajustare.

Pentru investitori, mesajul poate fi seducător: disciplină pe costuri și expunere agresivă pe cel mai fierbinte segment al tehnologiei. Pentru angajați, însă, semnalul este mult mai dur: era AI nu înseamnă doar oportunități noi, ci și o competiție internă brutală pentru relevanță.