Prima pagină » Gazul, soluție sau capcană? Raportul care critică marile proiecte energetice ale României

Gazul, soluție sau capcană? Raportul care critică marile proiecte energetice ale României

Gazul, soluție sau capcană? Raportul care critică marile proiecte energetice ale României
sursă foto: Getty Images

România este menționată alături de Germania și Polonia într-un raport european care avertizează că Uniunea Europeană riscă să își prelungească dependența de combustibilii fosili, în loc să accelereze tranziția către surse regenerabile și tehnologii moderne de stocare a energiei.

Investiții în infrastructura de gaze naturale, în ciuda obiectivelor climatice asumate

Analiza, realizată de organizația Beyond Fossil Fuels și citată de Euronews, susține că mai multe state europene continuă să investească masiv în infrastructura de gaze naturale, în ciuda obiectivelor climatice asumate la nivel comunitar și a volatilității prețurilor de pe piața energetică.

În cazul României, raportul evidențiază rolul important al statului în sectorul gazelor și petrolului. Sunt menționate participațiile deținute de stat la companiile energetice și investițiile în proiecte strategice care ar putea transforma țara într-unul dintre cei mai importanți producători de gaze din regiune.

Un exemplu este proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom. Investiția, estimată la aproximativ 4 miliarde de euro, este considerată una dintre cele mai importante din sectorul energetic românesc și ar putea duce la dublarea producției de gaze până în 2027.

Noi centrale pe gaz, în timp ce Europa se confruntă cu prețuri ridicate

Raportul atrage atenția că, în pofida lecțiilor oferite de crizele energetice recente, multe guverne europene continuă să aprobe proiecte pentru noi centrale electrice alimentate cu gaze naturale.

Potrivit organizației, în Uniunea Europeană sunt planificate capacități noi de aproape 60 GW. Dacă toate aceste proiecte vor fi construite, consumul suplimentar ar putea ajunge la aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

Autorii studiului susțin că o astfel de strategie ar menține Europa dependentă de importurile de combustibili fosili și ar expune consumatorii la noi fluctuații de preț.

În contextul actual, raportul amintește că prețurile gazelor naturale au crescut semnificativ în ultimele luni, în timp ce nivelul stocurilor europene este mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Centrala de la Mintia, unul dintre proiectele analizate

Printre proiectele românești evidențiate în raport se află și viitoarea centrală pe gaze de la Mintia, prezentată drept una dintre cele mai mari investiții de acest tip din Uniunea Europeană.

Autorii documentului susțin că astfel de proiecte riscă să devină mai puțin rentabile pe termen lung, pe măsură ce energia regenerabilă și tehnologiile de stocare se dezvoltă și devin mai accesibile.

Totodată, raportul citează estimări potrivit cărora o parte din capacitățile pe gaze planificate în Europa ar putea să nu mai fie viabile economic până în 2035.

Organizațiile de mediu cer investiții accelerate în baterii și rețele inteligente

Beyond Fossil Fuels susține că securitatea energetică europeană poate fi consolidată prin investiții în baterii, rețele moderne, contoare inteligente și sisteme de flexibilitate a consumului. Potrivit experților citați în raport, costurile tehnologiilor de stocare a energiei continuă să scadă, iar implementarea lor poate fi realizată într-un timp mai scurt decât construirea unor centrale pe gaz.

Analiza atrage atenția și asupra diferențelor dintre statele europene în ceea ce privește digitalizarea sistemelor energetice. În timp ce țări precum Franța, Spania, Italia sau Suedia au o rată foarte ridicată de utilizare a contoarelor inteligente, alte state sunt încă în urmă la acest capitol.

Autorii raportului cer instituțiilor europene și guvernelor naționale să adopte măsuri pe termen lung pentru reducerea dependenței de gaze și alte resurse fosile. În opinia acestora, investițiile în regenerabile, stocare și infrastructură inteligentă ar putea oferi o protecție mai eficientă împotriva viitoarelor șocuri de preț decât extinderea capacităților pe gaz.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Macroeconomie
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Macroeconomie
Cum a schimbat digitalizarea ANAF relația cu firmele din România: urmează controale fiscale mult mai precise, pe baza datelor colectate în timp real
Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și […]
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Tehnologie
Nokia a renunțat la telefoane și pariază pe inteligența artificială. Cum a devenit unul dintre marii câștigători ai boom-ului AI
Compania finlandeză Nokia, odinioară simbolul telefoanelor mobile indestructibile, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări din istoria sa. După ce a ieșit definitiv din afacerea telefoanelor, grupul s-a repoziționat în centrul revoluției inteligenței artificiale, furnizând infrastructura care face posibilă funcționarea marilor centre de date AI. Strategia începe să dea rezultate: veniturile din acest segment cresc […]