O lege irlandeză veche de aproape 400 de ani limitează posibilitatea organizațiilor de a obține finanțare externă pentru procese și, în practică, îngreunează acțiunile colective împotriva marilor companii de tehnologie din Europa.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Irlanda găzduiește sediile europene ale unora dintre cei mai mari giganți tehnologici, iar legislația UE permite de câțiva ani introducerea unor acțiuni colective pentru despăgubirea consumatorilor.
În Statele Unite, consumatorii s-au asociat de-a lungul timpului pentru a da în judecată companii din industrii precum tutunul, petrolul sau comerțul online, obținând despăgubiri de miliarde de dolari.
În Europa, drepturile pentru acțiuni colective au fost consolidate după scandalul „Dieselgate”, care a dus inclusiv la un acord de peste 9,5 miliarde de dolari între Volkswagen și consumatorii americani.
Cu toate acestea, marile companii tech au fost până acum mult mai puțin expuse unor acțiuni colective de amploare în Europa. Unul dintre motive este situația juridică din Irlanda, unde multe dintre aceste companii își au sediul european.
Directiva UE privind acțiunile reprezentative, adoptată în 2020, permite organizațiilor calificate să inițieze procese colective în numele consumatorilor. În Irlanda, astfel de cazuri pot fi introduse doar de organizații non-profit.
Problema este că aceste organizații depind adesea de finanțare externă pentru a suporta costurile unor litigii complexe, care pot ajunge la milioane de euro.
Irlanda este singura țară din UE care menține o asemenea restricție privind finanțarea terță a litigiilor, regulă derivată din concepte juridice medievale și consacrată în legislația irlandeză în 1634. conform Politico.
Cinci organizații non-profit sunt înregistrate în Irlanda pentru a putea introduce acțiuni colective în baza directivei europene. Trei dintre acestea au deja un istoric de confruntare cu marile companii tech: Consiliul Irlandez pentru Libertăți Civile, Noyb și Digital Rights Ireland.
Până acum, a fost introdus un singur proces colectiv în Irlanda. Consiliul Irlandez pentru Libertăți Civile a dat în judecată anul trecut Microsoft, contestând sistemul companiei de publicitate online.
Organizația a reușit să finanțeze acțiunea din bugetul propriu, alimentat din donații și granturi filantropice.
Johnny Ryan, directorul unității de aplicare a legii din cadrul organizației, susține că un litigiu complex de acest tip poate costa cel puțin 1 milion de euro doar în prima instanță.
Restricția își are originea în două concepte juridice moștenite din dreptul englez: „maintenance” și „champerty”.
Primul se referă la situația în care o persoană finanțează sau susține un proces fără să aibă un interes direct în acesta. Cel de-al doilea reprezintă o formă de finanțare în care finanțatorul primește o parte din eventualele câștiguri ale procesului.
Deși Anglia a abolit aceste infracțiuni în 1967, instanțele irlandeze au menținut restricțiile privind finanțarea litigiilor de către terți.
Există anumite excepții, inclusiv finanțarea prin donații caritabile din partea unor persoane care nu urmăresc să obțină o parte din eventualele despăgubiri.
Guvernul irlandez ia în calcul reformarea sistemului. Comisia pentru Reformă a Legii din Irlanda urmează să publice un raport pe această temă mai târziu în 2026.
Ministrul irlandez al justiției, Jim O’Callaghan, s-a declarat însă „foarte ezitant” în privința introducerii finanțării terțe, invocând riscul „comercializării justiției” și posibilitatea ca avocații sau finanțatorii să obțină o parte semnificativă din despăgubiri.
Guvernul a încercat între timp să facă acțiunile colective mai accesibile. Taxa de înscriere pentru consumatorii care se alătură unui proces colectiv a fost plafonată la 25 de euro.
Comisia Europeană urmărește modul în care statele membre aplică Directiva privind acțiunile reprezentative și spune că este în contact inclusiv cu autoritățile irlandeze.
Potrivit Comisiei, dacă un stat membru interzice finanțarea litigiilor de către terți, trebuie să se asigure că costurile procedurilor nu devin un obstacol pentru organizațiile calificate să inițieze acțiuni colective.
În săptămânile următoare, guvernul irlandez ar urma, de asemenea, să renunțe la anumite taxe ale Înaltei Curți pentru organizațiile non-profit eligibile care introduc acțiuni colective.