Prima pagină » Criptomonedele au revenit la viață. Creșteri de 25-30% în doar o săptămână. Cine a aprins scânteia?

Criptomonedele au revenit la viață. Creșteri de 25-30% în doar o săptămână. Cine a aprins scânteia?

Criptomonedele au revenit la viață. Creșteri de 25-30% în doar o săptămână. Cine a aprins scânteia?
sursă foto: CNBC

În câteva zile, piața criptomonedelor a trecut de la apatie la exuberanță. Bitcoin a urcat din zona 63.000–64.000 de dolari spre 77.000–79.000 de dolari, în timp ce Ethereum a avansat mai rapid, de la aproximativ 1.800 de dolari spre 2.400–2.500 de dolari. În funcție de bursă și de momentul raportării, Bitcoin a câștigat aproximativ 23–25% într-o săptămână, iar Ethereum aproape 30%.

Mișcarea este impresionantă, dar nu este inexplicabilă. Raliul pare să fi fost construit în trei straturi: un impuls macroeconomic, o explozie mecanică provocată de lichidarea pozițiilor short și revenirea banilor instituționali în piață. Peste toate acestea s-a așezat promisiunea unei politici americane mai prietenoase față de criptomonede.

Un impuls venit din pieța obligațiunilor din SUA s-a transformat într-o cursă a cumpărătorilor

Primul impuls a venit dintr-un colț aparent îndepărtat de lumea crypto: piața obligațiunilor guvernamentale americane. Trezoreria SUA a anunțat că va majora răscumpărările de obligațiuni cu maturitate lungă, de la aproximativ 2 miliarde la cel puțin 4 miliarde de dolari pe operațiune.

Răscumpărările nu reprezintă o nouă rundă de relaxare cantitativă în sens strict. Totuși, pentru piețe, semnalul a fost suficient de puternic. Randamentele obligațiunilor au scăzut, presiunea asupra lichidității s-a redus, iar investitorii au început să caute din nou active riscante. Bitcoin, care reacționează adesea la schimbările de lichiditate înaintea altor piețe, a fost unul dintre principalii beneficiari.

A fost, într-un fel, o demonstrație a maturizării — și a sensibilității — pieței crypto. Bitcoin nu mai este tranzacționat doar ca un activ alternativ, izolat de sistemul financiar. Este tratat tot mai mult ca un barometru al apetitului global pentru risc, alături de acțiunile tehnologice și de alte active speculative.

Piața s-a alimentat singură

După prima creștere, mecanismul s-a accelerat, arată CNBC. Traderii care mizaseră pe scădere au început să-și închidă pozițiile pe pierdere. Unele estimări indică lichidarea a aproximativ 2,7 miliarde de dolari în poziții short pe Bitcoin și a până la 4,5 miliarde de dolari în poziții crypto cu levier în decurs de câteva zile.

Acest fenomen, cunoscut drept short squeeze, transformă o creștere obișnuită într-una spectaculoasă. Când prețul trece peste anumite praguri, platformele închid automat pozițiile short. Pentru a face acest lucru, ele cumpără activul respectiv. Cumpărările împing prețul mai sus, declanșând alte lichidări și alte cumpărări.

Astfel, piața a început să se alimenteze singură. O parte din avans reflectă probabil cerere reală, dar o altă parte este efectul poziționării excesive și al levierului. Această distincție contează: banii atrași de perspectiva unei investiții pe termen lung tind să fie mai stabili decât banii obligați să intre în piață pentru a acoperi pierderi.

Raliul pare puternic, însă o parte din el este construit pe speranțe politice

Raliul ar fi fost mai puțin convingător dacă ar fi fost susținut doar de derivate. Însă în aceeași perioadă au reapărut intrările în ETF-urile spot americane.

ETF-urile Bitcoin au atras peste 1 miliard de dolari într-o singură săptămână, iar ETF-urile Ethereum au înregistrat o zi cu intrări de aproximativ 189 milioane de dolari. Aceste fluxuri sugerează că investitorii instituționali nu doar urmăresc creșterea, ci cumpără expunere directă pe activele suport.

Totuși, fluxurile nu trebuie interpretate ca o garanție a unui nou ciclu ascendent. Investitorii instituționali pot cumpăra și după ce prețul a început deja să urce. ETF-urile confirmă interesul, dar nu demonstrează singure că piața a ajuns la o evaluare sustenabilă.

Un alt element favorabil a fost politica americană. Președintele Donald Trump a cerut Congresului să avanseze CLARITY Act, un proiect menit să clarifice împărțirea responsabilităților între autoritățile de reglementare și să ofere industriei crypto un cadru mai previzibil.

Pentru companiile din sector, o astfel de lege ar putea reduce incertitudinea juridică. Pentru piață, însă, ea rămâne deocamdată o promisiune. Dezbaterile din Senat și un vot procedural așteptat în septembrie pot întârzia sau modifica proiectul. Investitorii au cumpărat speranța unei reforme, nu reforma însăși.

Ethereum aleargă mai repede

Ethereum a fost marele câștigător relativ al acestei mișcări. În timp ce Bitcoin a condus inițial rally-ul, capitalul a început să se rotească spre active cu risc mai mare. Raportul ETH/BTC a urcat de la aproximativ 0,0296 la 0,03255 într-un interval scurt, semn că Ethereum a început să performeze mai bine decât Bitcoin.

Există și motive specifice pentru această evoluție. Ethereum beneficiază de intrările în ETF-uri, de interesul persistent pentru tokenizarea activelor și de ideea că rețeaua ar putea deveni infrastructura pentru aplicații financiare on-chain. Dar explicația mai simplă este poate cea mai importantă: după ce Bitcoin a recuperat teren, traderii au căutat o monedă mare care să ofere un potențial de creștere mai rapid.

Această rotație este familiară piețelor speculative. Bitcoin este primul activ cumpărat când sentimentul se îmbunătățește. Ethereum și apoi activele mai riscante sunt cumpărate atunci când investitorii încep să creadă că rally-ul va continua.

Cât mai poate dura febra crypto?

Întrebarea nu mai este de ce au crescut Bitcoin și Ethereum, ci cât din această creștere poate fi păstrat. Bitcoin se apropie de pragul psihologic de 80.000 de dolari, iar Ethereum a ajuns în zona 2.400–2.500 de dolari. Pentru Bitcoin, analiștii urmăresc menținerea peste 75.000 de dolari și, mai jos, zona 72.000–74.000 de dolari.

O retragere după o asemenea urcare nu ar fi surprinzătoare. Ar putea reprezenta doar o verificare a noilor niveluri de suport. În schimb, dacă intrările în ETF-uri se inversează, randamentele americane cresc sau proiectul legislativ dezamăgește, scăderea ar putea fi mai abruptă, deoarece pozițiile cu levier rămân vulnerabile.

Raliul actual este, așadar, mai solid decât o simplă explozie alimentată de zvonuri, dar mai fragil decât pare. Lichiditatea, ETF-urile și optimismul legislativ au creat condițiile pentru creștere. Short squeeze-ul a apăsat pedala. Pentru ca povestea să continue, piața va trebui să demonstreze că poate rămâne sus și după ce cumpărătorii forțați și-au închis pozițiile.

Alte articole importante
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
UE își schimbă strategia în Arctica: trei direcții prioritare pentru securitate, energie și resurse critice
Uniunea Europeană își propune să își consolideze poziția strategică în Arctica, pe fondul accelerării schimbărilor climatice și al intensificării competiției internaționale pentru accesul la noi rute comerciale și la resurse naturale. Regiunea, considerată mult timp în primul rând o prioritate de mediu, capătă o importanță tot mai mare pentru securitatea europeană, transportul maritim și aprovizionarea […]
România riscă o criză de aprovizionare cu motorină în această iarnă: prețurile au crescut cu aproape 40%, iar stocurile disponibile sunt mai mici decât sugerează cifrele oficiale
România riscă o criză de aprovizionare cu motorină în această iarnă: prețurile au crescut cu aproape 40%, iar stocurile disponibile sunt mai mici decât sugerează cifrele oficiale
România ar putea întâmpina dificultăți de aprovizionare cu motorină în lunile de iarnă, în condițiile în care prețurile carburanților au crescut puternic de la începutul anului, iar rezervele strategice nu oferă neapărat protecția pe care o sugerează cifrele prezentate public. Potrivit unei analize publicate joi de think-tank-ul economic Frames, criza globală a motorinei s-ar putea […]
Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători
Parlamentul European aprobă noi reguli pentru drepturile pasagerilor: rambursări mai clare, termene stricte și protecție sporită pentru călători
Parlamentul European a aprobat, în ședința plenară din 20 octombrie, acordul privind consolidarea aplicării drepturilor pasagerilor în Uniunea Europeană. Textul rezultat în urma negocierilor dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană urmărește să clarifice responsabilitățile operatorilor, să simplifice procedurile de rambursare și compensare și să îmbunătățească informarea călătorilor, indiferent de mijlocul de transport utilizat. […]
Majorarea taxelor nu mai poate susține singură reducerea deficitului bugetar: România are nevoie de o colectare mai eficientă și de cheltuieli publice mai bine controlate
Majorarea taxelor nu mai poate susține singură reducerea deficitului bugetar: România are nevoie de o colectare mai eficientă și de cheltuieli publice mai bine controlate
Creșterea taxelor pentru reducerea deficitului bugetar își atinge limitele, în condițiile în care atât companiile, cât și populația resimt efectele fiscalității mai ridicate, iar perspectivele economice ale României se deteriorează. Economia ar urma să înregistreze un avans de numai 0,7% în acest an, ceea ce impune identificarea unor soluții care să permită continuarea consolidării bugetare […]
Fitch menține ratingul Romgaz la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în așteptarea dezvoltării proiectului Neptun Deep
Companii
Fitch menține ratingul Romgaz la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în așteptarea dezvoltării proiectului Neptun Deep
Agenția internațională de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat miercuri ratingul de credit al Societății Naționale de Gaze Naturale Romgaz S.A. la nivelul „BBB-”, echivalent cu „BBB minus”, menținând totodată perspectiva negativă. Calificativul este similar celui acordat României pentru datoria suverană și reflectă atât punctele forte ale companiei, cât și vulnerabilitățile care îi pot influența […]
România şi Bulgaria investesc 17,5 milioane de euro în protecţia Dunării, după intensificarea riscurilor de inundaţii şi secetă
Macroeconomie
România şi Bulgaria investesc 17,5 milioane de euro în protecţia Dunării, după intensificarea riscurilor de inundaţii şi secetă
România şi Bulgaria lansează un proiect transfrontalier de 17,5 milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de monitorizare a Dunării şi refacerea zonelor naturale inundabile, în contextul intensificării fenomenelor meteorologice extreme asociate schimbărilor climatice. Iniţiativa urmăreşte îmbunătăţirea prognozelor hidrologice, dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie şi reducerea pagubelor provocate de inundaţii şi secete în comunităţile de pe […]