România, printre delegațiile din 79 de țări care au deschis Marele Muzeu al Egiptului

La ceremonia grandioasă prin care a fost lansat, sâmbătă seara, Marele Muzeu al Egiptului au participat delegații din 79 de țări, dintre care 39 au fost conduse de reprezentanți de cel mai înalt rang, regi, prinți sau șefi de stat și de guvern. Prin acest eveniment de amploare globală, Egiptul a făcut o declarație limpede privind direcția sa în diplomația culturală, și-a consolidat rolul de pol regional de stabilitate și și-a relansat un sector vital pentru economie: turismul. Din partea României, la deschiderea oficială a participat Liviu‑Ionuț Moșteanu, vice‑prim‑ministru şi ministru al Apărării. Într-un interviu acordat publicațiilor egiptene, Moșteanu a estimat că muzeul se alătură marilor repere ale lumii, precum Luvrul, British Museum sau Metropolitan Museum of Art. Totodată, oficialul român a evidențiat influența culturală în creștere a Egiptului. 

Cel mai mare complex arheologic dedicat unei singure civilizații

Egiptul a inaugurat oficial, la 1 noiembrie, Marele său Muzeu, o construcție futuristă situată în apropierea piramidelor de la Giza. Ansamblul, întins pe o suprafață imensă, este prezentat drept cel mai mare complex arheologic dedicat unei singure civilizații. La ceremonie au participat delegații din 79 de țări, dintre care 39 conduse de reprezentanți de cel mai înalt rang, regi, prinți sau șefi de stat și de guvern, transmite Turkiye Today. Președintele egiptean, Abdel Fattah el-Sisi, a condus festivitatea, subliniind că realizarea acestui proiect monumental a fost posibilă datorită unei colaborări internaționale extinse, care a reunit numeroase companii și instituții de prestigiu.

Fattah el-Sisi a menționat sprijinul semnificativ oferit de Japonia pentru acest proiect cultural, apreciind contribuția acestei națiuni prietene. În cadrul ceremoniei, Sisi a așezat piesa finală a acestei construcții, purtând numele Egiptului, într-un model în miniatură al muzeului. Fiecare piesă din acest model în miniatură a reprezentat câte o țară participantă, simbolizând astfel, oficial, deschiderea instituției.

De neoprit: Elon Musk ajunge la o avere de peste 800 de miliarde de dolari, după cea mai spectaculoasă fuziune tech

21:28

„O adevărată baie de sânge” anunță sfârșitul unei ere media. Washington Post concediază sute de jurnaliști: „Un șoc pentru sistem”

21:19

„Un eveniment excepțional în istoria Egiptului”

Prim-ministrul egiptean, Mostafa Madbouly, a descris muzeul drept un „edificiu global unic”, iar lansarea a fost prezentată ca un „eveniment excepțional în istoria Egiptului”. Madbouly a precizat că pentru a definitiva această construcție au fost necesari șapte ani. Conceptul datează, de fapt, de aproximativ 30 de ani, un răstimp care a inclus perioade de lucru pregătitor, concursuri de design și studii arhitecturale. Mohamed Mansour, membru al Consiliului de Administrație și om de afaceri, a estimat că muzeul va atrage anual peste cinci milioane de vizitatori.

Ideea Marelui Muzeu Egiptean a apărut în anii 1990, sub mandatul fostului ministru al Culturii, Farouk Hosni, care descria, vizionar, un muzeu deschis, care să cuprindă piramidele, Sfinxul și templele din jur. În 2002, fostul președinte Hosni Mubarak a pus piatra de temelie, iar lucrările de pregătire a sitului au început efectiv în mai 2005. Proiectul a stagnat timp de mai mulți ani. În 2014, sub conducerea lui Sisi, proiectul a fost reluat și a fost extins, pentru a deveni cel mai mare muzeu din istoria omenirii. Costul total al proiectului a fost de aproximativ un miliard de dolari, finanțat prin două împrumuturi japoneze de 800 de milioane de dolari, în completarea fondurilor guvernamentale egiptene, a donațiilor și a parteneriatelor internaționale.

Ionuț Moșteanu a acordat un interviu publicației Ahram Online

România și Egipt: noi oportunități economice și culturale

Viceprim-ministrul și ministrul Apărării din România, Liviu-Ionuț Moșteanu, a declarat că GEM a consolidat poziția Egiptului printre destinațiile culturale globale, scrie ahram.org. Moșteanu a precizat că muzeul se alătură unor repere precum Luvru, British Museum și Metropolitan Museum of Art, evidențiind influența culturală în plină creștere a Egiptului. Moșteanu a subliniat importanța consolidării relațiilor bilaterale multidimensionale, bazate pe 120 de ani de legături diplomatice. Această istorie a celor două țări urmează să fie celebrată în 2026. Diplomația culturală completează cooperarea politică și economică între România și Egipt, facilitând o implicare mai profundă în relațiile dintre cele două țări, a spus reprezentantul român.

Ministrul și-a exprimat admirația față de ceremonia de inaugurare a muzeului. Consideră evenimentul o experiență magică și un reper istoric pentru Egipt. La prima vizită pe Platoul Giza, Moșteanu a subliniat impresia de neuitat pe care i-a lăsat-o acest ansamblu și recunoștința față de autoritățile egiptene, în special față de președintele Abdel-Fattah El-Sisi, care i-au oferit oportunitatea de a fi acolo. GEM, a adăugat el, nu este doar un muzeu. Este o poartă culturală prin care publicul global poate cunoaște patrimoniul egiptean. Muzeologia de ultimă generație, tehnologiile imersive și designul sustenabil redefiniesc modul de interacțiune cu civilizația antică egipteană, poziționând Cairo ca un centru de creativitate și cercetare.

Moșteanu a mai subliniat că GEM plasează Egiptul printre cele mai importante destinații culturale mondiale. A apreciat, de asemenea, că muzeul construiește o legătură între patrimoniu și inovație. Deschiderea muzeului întărește rolul Egiptului ca nod cultural între Africa, lumea arabă și Europa, promovând cunoașterea și creativitatea. Ministrul a folosit termenul de „accelerator cultural” pentru a descrie unicitatea GEM în context global și a subliniat impactul său cultural și economic.

Darul Egiptului pentru lume: a fost inaugurat Marele Muzeu de un miliard de dolari de la Giza / Captură foto: DWS News

A patra piramidă din Egipt

Muzeul a fost conceput ca o „a patra piramidă”, situată deasupra platoului Giza. Sala de intrare adăpostește o statuie colosală a lui Ramses al II-lea, iar colecțiile muzeului cuprind peste 57.000 de artefacte – articulatte într-o cronică superbă a întregii istorii a Egiptului. Scara Mare se întinde pe 6.000 de metri pătrați, având înălțimea unui imobil cu șase etaje. Muzeul include 12 galerii principale, săli de expoziții temporare și colecția lui Tutankhamon, expusă pentru prima dată în întregime de la descoperirea mormântului regelui-copil, în 1922. De asemenea, instituția adăpostește și un muzeu destinat copiilor, artefacte ale reginei Hetepheres, mama lui Khufu, muzeul bărcii lui Khufu și diverse obiecte din epocile greacă și romană.

Designul clădirii reflectă razele soarelui, care converg din cele trei piramide, formând o structură conică. Aceasta dă iluzia unei „a patra piramide”, mai ales când este privită de sus. Logo-ul muzeului, făcut public pe 10 iunie 2018, a fost obținut printr-un concurs internațional de design supervizat de UNESCO. Acest logo reflectă identitatea arhitecturală a clădirii. Este inspirat de nuanța portocalie a apusului, așa cum apare el peste platoul Giza, și de caligrafia arabă fluidă. Acest logo evocă dunele de nisip ale deșertului.

Colecția Tutankhamon, expusă pentru prima dată în totalitate, include peste 5.000 de obiecte

Construcția Marelui Muzeu Egiptean a fost un proiect complex, care a combinat arhitectura modernă cu moștenirea culturală antică. Structura conică principală și cele 12 galerii mari au fost concepute pentru a crea o experiență unică, integrând expoziții permanente și temporare, precum și spații educaționale și interactive pentru vizitatori.

Colecția Tutankhamon, expusă pentru prima dată în totalitate, include peste 5.000 de obiecte, printre care piese de aur, bijuterii, mobilier și artefacte ritualice. Toate acestea, expuse exact cum au fost găsite, oferă o imagine completă asupra vieții și morții unui faraon legendar. Muzeul aduce laolaltă artefacte care, anterior, erau răspândite în diverse locații, oferind o perspectivă unitară asupra civilizației egiptene antice.

Marele Muzeu al Egiptului / Foto: Arch Daily

Un punct central al turismului cultural și o platformă globală de educație și cercetare

Evenimentul de inaugurare a fost mai mult decât deschiderea unui spațiu muzeal. A fost, mai degrabă, lansarea unui proiect de cooperare globală. Fiecare delegație a avut șansa de a plasa manual o piesă într-un model în miniatură al muzeului, marcând contribuția diverselor popoare la acest edificiu. Ceremonia a combinat elemente culturale, tradiționale și moderne, muzică și coregrafii inspirate din epoca faraonilor, într-un spectacol vizual care a subliniat legătura dintre patrimoniul egiptean și lumea contemporană.

Peste 5 milioane de turiști sunt așteptați, anual, la Marele Muzeu

Marele Muzeu Egiptean devine, astfel, un punct central al turismului cultural. Totodată, dorește să se impună ca o platformă globală de educație și cercetare. Conform estimărilor, peste cinci milioane de vizitatori vor veni anual la acest muzeu, pentru a explora patrimoniul antic al Egiptului. Proiectul se înscrie în eforturile Egiptului de a-și reafirma rolul în patrimoniul cultural mondial, oferindu-le vizitatorilor o experiență completă și captivantă, care îmbină arta, istoria și știința arheologică.

Muzeul marchează un moment istoric și simbolic, apropiind civilizația antică egipteană de publicul modern și întărind imaginea Egiptului ca centru al culturii și al patrimoniului global. Prin combinația de arhitectură monumentală, colecții vaste și evenimente culturale, Marele Muzeu Egiptean se poziționează ca un reper de excelență internațională. Probabil că are o grandoare similară cu realizările mari ale civilizațiilor antice, dar este reinterpretat pentru secolul XXI. În acest fel, muzeul nu doar conservă trecutul, ci îl face relevant pentru generațiile viitoare. Transformă vizitarea patrimoniului egiptean într-o experiență educativă și emoționantă, scrie presa internațională.