România se confruntă cu provocări majore în încercarea de a respecta ținta de deficit de 7% stabilită în planul bugetar pe termen mediu. În ciuda unor semne ușor încurajatoare, directorul adjunct din BNR, Matei Kubinschi, avertizează că ținta este greu de atins, iar incertitudinile internaționale și fiscale pun o presiune uriașă pe viitorul economic al țării.
Deficitul bugetar al României pentru primele patru luni din acest an a ajuns la 2,95%, o îmbunătățire modestă față de perioada similară din 2023, când a fost cu 0,3 puncte procentuale mai mare. Cu toate acestea, Matei Kubinschi, director adjunct în Direcția de Stabilitate Financiară a Băncii Naționale a României, a subliniat că acest progres nu este suficient pentru a atinge ținta de 7% din planul bugetar structural pe termen mediu. Aflat la un eveniment organizat de ZF.ro, Kubinschi a atras atenția asupra riscurilor majore și a contextului internațional complicat care afectează capacitatea României de a-și atinge propriile obiective fiscale.
„Nu suntem într-o criză economică sau financiară, dar trăim un context extrem de dificil. Crizele geopolitice suprapuse, dar și noul val de protecționism comercial din SUA cresc incertitudinile și afectează direct și indirect piețele globale, inclusiv România”, a explicat Kubinschi. El a mai adăugat că, deși BNR nu publică prognoze fiscale, cifrele actuale arată că, fără măsuri ferme, atingerea țintei de 7% rămâne improbabilă, scrie Economedia.
Directorul BNR a subliniat că este esențial modul în care viitorul guvern va gestiona combinația de politici fiscale și economice. „Încetinirea creșterii economice este normală, dar combinația de factori fiscali și geopolitici o complică și mai mult. În astfel de condiții, contează enorm care va fi pachetul final de măsuri – va fi vorba de tăieri de cheltuieli, de creșteri de taxe, sau de un mix atent echilibrat?”, a mai spus Kubinschi.
Potrivit acestuia, orice măsură de ajustare, mai ales dacă implică tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, are efecte recesioniste. Însă impactul real al fiecărei măsuri, sunt diferite și trebuie analizate atent înainte de a trage concluzii.
„De aceea, e foarte dificil acum să estimăm clar ce efecte vor avea aceste decizii. Vedem deja această incertitudine și în datele pentru companii, și în comportamentul populației. Există un sentiment de precauție și de așteptare a clarificării strategiei fiscale”, a punctat Kubinschi.
Pe fondul acestor provocări, directorul BNR a insistat asupra nevoii de măsuri ferme de consolidare fiscală pentru a întări încrederea investitorilor. „E clar că avem nevoie de politici ferme pentru a convinge investitorii că România își poate ajusta și corecta dezechilibrele bugetare. Fără această consolidare, riscăm să pierdem credibilitatea și sprijinul de pe piețele financiare”, a avertizat el.
Cu alte cuvinte, succesul țintei de deficit nu depinde doar de cifrele din raportările trimestriale, ci și de curajul și abilitatea guvernanților de a implementa reforme eficiente. În timp ce investitorii internaționali așteaptă semnale clare de la București, incertitudinile persistă, alimentate de contextul geopolitic global și de schimbările de paradigmă din SUA.