Marian Siminică, Institutul de Studii Financiare: „Creșterea economică peste un anumit plafon e condiționată de nivelul de educație financiară”

Creșterea economică nu depinde doar de investiții, capital sau politici fiscale. Depinde, în mod direct, de nivelul de alfabetizare financiară a populației. Afirmația se bazează pe studii la nivel internațional care demonstrează o legătură extrem de puternică între nivelul de educație financiară a populației și performanța economiei, explică Prof. univ. dr. Marian Siminică, director executiv al Institutul de Studii Financiare (ISF) la podcastul Puterea Financiară.

„E clar că este o corelație directă, o corelație pozitivă și de intensitate ridicată, dar aceleași studii remarcă faptul că o continuare a creșterii economice peste un anumit plafon este impusă, este condiționată de creșterea nivelului de educație financiară. România se află undeva aproape de acest punct de inflexiune”, spune Marian Siminică.

Directorul ISF își bazează argumentația pe rezultatele unui studiu tematic lansat în 2023 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care evaluează nivelul de alfabetizare financiară, la care au participat 39 de state, dintre care 20 țări membre OECD. Analiza indică o relație direct proporțională între nivelul de educație financiară al populației și performanța economică a statelor pe termen mediu și lung.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

România are nota 5,4 din 10 la educație financiară

Scorul mediu de alfabetizare financiară înregistrat în România a fost de 54 puncte (pe o scală de la 0 la 100), ceea ce plasează țara noastră în partea de jos a clasamentului, pe poziția 35 din 39 țări incluse în studiu.  Punctajul realizat de România reprezintă 89,5% din punctajul mediu realizat la nivelul celor 39 state analizate, respectiv 71,1% din punctajul realizat de Germania, țara cu cel mai ridicat
nivel de educație financiară.

„Partea bună este că față de evaluarea anterioară din 2020, am înregistrat o creștere. Am fost printre puținele state care în perioada aceea am înregistrat creșterea nivelului de educației financiare.

Sperăm că 2026, urmarea acțiunilor întreprinse de piețele financiare, de toate instituțiile și entitățile care activează în piețele financiare, nivelul educație financiară se va îmbunătăți. Institutul de Studii Financiare contribuie, zic eu, cu cu succes la acest demers de a îmbunătăți nivelul de educație financiară prin programele pe care noi le furnizăm cam pentru toate categoriile sociale, plecând de la elevii de școala generală și de liceu, studenți, antreprenori, persoane angajate din companii”, spune Marian Siminică.

Creșterea economică e corelată cu atitudini și comportamente financiare ale populației

OECD evaluează educația financiară pe trei dimensiuni: cunoștințe financiare (dobândă, inflație, diversificare, risc), comportamente financiare (economisire, planificare, investiții) și atitudini (orientare spre termen lung, toleranță la risc, disciplină).

Această abordare este esențială, deoarece corelația cu creșterea economică apare nu doar din cunoaștere teoretică, ci mai ales din comportamente agregate la nivel de economie. Studiul  ISF –  “Evaluarea nivelului de educație financiară din România” este bazat pe cifrele din evaluarea OECD și vine să detalieze situația la nivel local.

„Din totalul statelor incluse în studiu, doar 34% dintre respondenți au depășit pragul minim de 70 puncte pentru alfabetizarea financiară, iar în România doar 20% dintre respondenți au depășit respectivul prag. Cea mai bună situație s-a înregistrat în Germania, unde 75% din populație au depășit pragul minim de 70 puncte, iar cea mai deficitară în Yemen, unde doar 3% din populație au depășit scorul minim de 70 puncte.
În ceea ce privește scorul minim de cunoștințe financiare, acesta a fost definit ca „răspunsul corect la cel puțin cinci dintre cele șapte întrebări privind cunoștințele financiare” (OECD, 2023). În România, doar 31% dintre respondenți au depășit acest prag, față de 50% cât a fost ponderea la nivelul celor 39 state analizate, respectiv 94% cât a fost ponderea în Hong Kong, statul cu cel mai mare procent”, se arată în studiul bazat pe datele OECD.

Piețele financiare au crescut și s-au schimbat considerabil prin apariția de noi produse și servicii financiare, noi canale de distribuție, la care se adaugă digitalizarea sporită.

Românii au un scor de 44 de puncte din 100 la alfabetizare financiară digitală

La fel ca în cazul educației financiare, educația financiară digitală este evaluată pe 3 componente: cunoștințe, comportament, atitudini.

„Pentru România scorul mediu de alfabetizare financiară digitală a înregistrat o valoare relativ scăzută de 44 puncte, pe o scală de la 0 la 100 puncte. Scorul mediu de alfabetizare financiară digitală la nivelul tuturor statelor incluse în studiu a fost de 53 puncte, cu cele mai mari valori înregistrate în Germania și Estonia (64 puncte), iar cele mai mici valori în Albania (39 puncte) și Indonezia (40 puncte), România clasându-se pe poziția 25 din 28 state pentru care s-au cules date”, se arată în studiu.

Directorul ISF a precizat că, în prezent, sunt derulate numeroase proiecte de educație financiară. Nu doar de către ISF și ci de Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care sunt „promotorii principale ai acestui concept. De asemenea, adaugă Marian Siminică, universitățile și instituțiile financiar-bancare sunt implicate în acest demers .

„Cred că o mai bună coordonare între aceste entități din zona publică și privată, într-un cadru unic, care să acopere într-un puzzle toate zonele societății, ar face programele mai eficiente, pentru că la momentul acesta programele sunt la nivel de entitate și sunt colaborări punctuale câte două, câte trei entități”, a adăugat Marian Siminică.

„E nevoie de un program național de educație financiară”

El a dat ca exemplu inițiative nu doar educaționale, ci și practice în zona de educație financiară. „Avem și programe prin care le acordăm premii (n.r. studenților) sub forma unor conturi de investitor la la bursă. Și au prins foarte bine genul acesta de premii, pentru că după ce i-am învățat cum să tranzacționeze, le-am și dat un o sumă mică pentru început, să formă de premiu pe care să o să investească și impactul a fost foarte, foarte bun”, spune Siminică.

Directorul ISF a sugerat că ar fi util în un program național de educație financiară, „cu alocări de resurse, cu responsabilități, cu un coordonator unic care poate să fie la nivelul Ministerului Educației”. Această entitate ar putea asigura coordonarea procesului de a aduce educația financiară în curricula școlară, adaugă Siminică. Asta pentru că, deși din 2020 există la clasa a 8-a disciplină obligatorie de educație financiară,  „restul este la opțional și sporadic se studiază în școli”.