Prima pagină » NuScale marchează un pas crucial: aprobarea reactorului de 77 MW deschide noi perspective pentru proiectul SMR din România

NuScale marchează un pas crucial: aprobarea reactorului de 77 MW deschide noi perspective pentru proiectul SMR din România

NuScale marchează un pas crucial: aprobarea reactorului de 77 MW deschide noi perspective pentru proiectul SMR din România
Reactor Nuclear FOTO: Shutterstock

Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC) a aprobat joi proiectul reactorului modular mic (SMR) de 77 MW al companiei americane NuScale Power, marcând un moment crucial pentru viitorul energiei nucleare. Această decizie, plasează NuScale în poziția de lider global al tehnologiei SMR și deschide oportunități concrete pentru proiectul similar din România, de la Doicești.

A doua aprobare a NRC, un moment de cotitură pentru tehnologia SMR

Decizia NRC vine la trei ani după prima aprobare, în 2020, pentru proiectul reactorului modular mic de 50 MW dezvoltat de NuScale. De data aceasta, proiectul de 77 MW aduce un plus de eficiență și performanță, încercând să răspundă criticilor legate de fezabilitatea economică a tehnologiilor SMR.

RoPower Nuclear SA, compania românească formată din Nuclearelectrica și Nova Power & Gas, a salutat anunțul american și l-a pus imediat în legătură cu proiectul de la Doicești:

„Tehnologia SMR a NuScale a devenit prima şi singura din lume care a primit nu una, ci două aprobări ale Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA, pentru designul său inovator al reactorului. Aprobarea proiectului de 77 MW este un stimulent de încredere pentru proiectul nostru de dezvoltare SMR din Doiceşti, România, pe măsură ce continuăm parcursul către construirea primului proiect SMR de 462 MWe sigur şi fiabil din Europa.”

România, în cărți pentru revoluția energetică

La 24 mai 2022, Nuclearelectrica, NuScale și Nova Power & Gas au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru a evalua fezabilitatea construirii primului SMR din România, pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Proiectul, dacă va fi implementat, ar putea transforma România într-un hub regional de inovație nucleară.

Reactor Nuclear FOTO Shutterstock

Reactor Nuclear FOTO Shutterstock

De altfel, susținătorii tehnologiei SMR, inclusiv oficialii români, mizează pe faptul că reactoarele modulare mici pot fi construite în fabrici, cu piese standardizate, ceea ce ar reduce semnificativ costurile și timpul de construcție față de centralele nucleare tradiționale.

Eșecurile din SUA, un semnal de alarmă pentru investitori

Totuși, istoria recentă a NuScale demonstrează că tranziția de la aprobare tehnică la implementare practică este plină de obstacole. În 2023, compania a renunțat la un proiect major din Utah, în ciuda promisiunilor guvernamentale de a sprijini investiția cu 1,35 miliarde de dolari în 10 ani. Costurile în creștere și retragerea partenerilor locali au dus la prăbușirea „Proiectului de Energie Fără Carbon”, un avertisment clar pentru orice altă inițiativă asemănătoare.

John Hopkins, președintele și directorul executiv al NuScale, a încercat să tempereze temerile:

„Acum avem o tehnologie americană care poate fi implementată pe termen scurt”, a declarat Hopkins. El a menționat că până la 12 reactoare de 77 MW pot fi integrate într-o centrală, ceea ce ar echivala cu un reactor convențional. „Totul depinde, în realitate, de client.”

SMR-urile – viitorul energiei sau o utopie?

Susținătorii SMR-urilor consideră că aceste reactoare vor fi mai sigure, mai flexibile și mai ușor de implementat, mai ales în contextul tranziției energetice. În plus, aspectul modular permite adaptarea centralelor în funcție de cerințele de consum.

Însă criticii atrag atenția asupra costurilor potențial mai ridicate decât în cazul reactoarelor mari tradiționale și asupra problemelor persistente legate de gestionarea deșeurilor radioactive. SUA încă nu au o soluție permanentă pentru depozitarea acestora, iar România va trebui să demonstreze că poate gestiona aceste provocări.

Un test major pentru România și Europa

Dacă proiectul de la Doicești va reuși, România ar putea deveni prima țară europeană care pune în funcțiune un SMR de mari dimensiuni. Într-un climat geopolitic tensionat, dominat de discuții despre securitatea energetică și reducerea dependenței de gazele rusești, acest proiect ar putea transforma România într-un actor strategic la nivel regional.

Dar întrebările persistă: are România capacitatea tehnologică, instituțională și financiară să finalizeze acest proiect? Va reuși să atragă investitori și să evite obstacolele birocratice? Sau va repeta eșecul din Utah, cu riscul de a pierde oportunitatea de a se poziționa ca lider în tranziția energetică?

O miză uriașă, dar și riscuri pe măsură

Acțiunile NuScale au scăzut joi cu 3,9%, semn că piața rămâne precaută față de viabilitatea economică a acestor proiecte. În România, entuziasmul oficialilor și investitorilor ar trebui temperat de realism și prudență. Timpul va arăta dacă reactorul de la Doicești va deveni un exemplu de succes sau un nou proiect ratat într-un domeniu marcat de promisiuni și riscuri.

Alte articole importante
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
Inflația din România rămâne cea mai mare din UE, de peste trei ori peste media europeană
România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, chiar dacă ritmul de creștere a prețurilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Eurostat, inflația anuală a ajuns la 9,2%, în timp ce media la nivelul UE s-a redus la 2,9%. România conduce din nou clasamentul inflației În […]
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
Cristina Chiriac: Convergența României s-a construit pe consum, nu pe fundații economice. Nota de plată vine în 2026
După 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană, România afișează un paradox economic: a recuperat rapid decalajele față de statele dezvoltate, dar este singura economie din Europa Centrală și de Est pentru care se estimează o contracție în 2026. Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), susține că problema nu este ritmul […]
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
România, cea mai performantă piață bursieră din ultimul deceniu
Bursa de Valori București a înregistrat cel mai ridicat randament dintre marile piețe de acțiuni din lume în ultimii zece ani, potrivit unei analize InterCapital ETF. Indicele BET-TR, care include dividendele reinvestite, a adus un câștig de 758% în euro, ceea ce înseamnă că o investiție de 1.000 de euro făcută acum un deceniu ar […]
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi a debutat pe Bursa din Spania și a atras 287 milioane de euro. Listarea confirmă ascensiunea celei mai importante afaceri externe a grupului
Digi Communications marchează unul dintre cele mai importante momente din istoria sa prin listarea subsidiarei din Spania la bursele spaniole. Compania a atras 287 de milioane de euro în cadrul ofertei publice inițiale (IPO), într-o tranzacție suprasubscrisă de mai multe ori, semn al interesului ridicat al investitorilor pentru operatorul care a devenit unul dintre cele […]
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C generează 14% din PIB, dar România rămâne codașa Europei la inovație. AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual economiei
Industria IT&C continuă să fie unul dintre motoarele economiei românești, contribuind cu aproximativ 14% la produsul intern brut și înregistrând o productivitate a muncii cu 16% peste media națională. Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inovarea, iar adoptarea tehnologiilor de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială, rămâne mult […]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
Macroeconomie
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata vieții profesionale. Românii lucrează, în medie, cu aproape cinci ani mai puțin decât europenii
România continuă să ocupe ultima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește durata estimată a vieții profesionale, chiar dacă indicatorul a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ultimii ani. Datele publicate de Eurostat arată că un român în vârstă de 15 ani este așteptat să petreacă în câmpul muncii, în medie, 32,7 ani, cu aproape […]