Agenția Internațională a Energiei (AIE) va pune pe piață peste 400 de milioane de barili din rezervele strategice de petrol, într-o intervenție de urgență menită să limiteze efectele războiului cu Iranul asupra aprovizionării globale și asupra prețurilor. Decizia vine după perturbările severe din zona Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai sensibile artere energetice ale lumii.
Potrivit datelor comunicate de AIE și preluate de Reuters, volumul total eliberat depășește 400 de milioane de barili, dintre care 271,7 milioane provin din rezerve guvernamentale, 116,6 milioane din stocurile obligatorii ale industriei, iar alte 23,6 milioane din surse suplimentare. Stocurile din Asia și Oceania vor fi disponibile imediat, iar cele din Europa și Americi vor începe să intre în piață spre finalul lunii martie.
Distribuția pe regiuni arată dimensiunea coordonată a intervenției: statele din Americi contribuie cu 195,8 milioane de barili, cele din Asia și Oceania cu 108,6 milioane, iar Europa cu 107,5 milioane. Din total, 72% reprezintă țiței, iar 28% produse petroliere rafinate.
AIE a explicat că măsura a devenit necesară după ce conflictul izbucnit la finalul lui februarie a afectat grav fluxurile energetice prin Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze. Agenția a transmis că volumele exportate prin acest coridor au coborât la sub 10% din nivelurile anterioare conflictului.
Aceasta este a șasea eliberare coordonată de stocuri din istoria IEA, instituție creată în 1974 tocmai pentru a oferi economiilor dezvoltate un mecanism de protecție în fața șocurilor petroliere. Statele membre dețin în total peste 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice, la care se adaugă aproximativ 600 de milioane de barili în stocuri industriale obligatorii.
Pentru moment, decizia are rolul de a oferi pieței un tampon imediat de lichiditate fizică, într-un moment în care traderii și marile economii încearcă să evite o nouă spirală a cotațiilor. Reuters nota anterior că analiștii Goldman Sachs au avertizat că, dacă blocajele din Ormuz persistă, prețurile petrolului ar putea depăși maximele istorice din 2008.
În plan strict de știre, semnalul este clar: statele industrializate au decis că tensiunile din jurul Iranului nu mai pot fi tratate ca un simplu episod regional și că riscul pentru piața petrolului a devenit suficient de mare încât să justifice o intervenție coordonată de amploare.
Interpretarea mai importantă vine însă dincolo de cifra în sine. O astfel de mișcare arată că problema nu mai este doar prețul barilului, ci securitatea fluxurilor energetice globale. Când rezervele strategice sunt activate la acest nivel, piața primește de fapt mesajul că șocul geopolitic riscă să se transfere direct în inflație, costuri industriale, transport și stabilitate macroeconomică.
Cu alte cuvinte, IEA încearcă să cumpere timp pentru piață. Rezervele pot amortiza un șoc, dar nu pot înlocui pe termen lung un coridor energetic vital precum Ormuz. Tocmai de aceea, eliberarea celor peste 400 de milioane de barili trebuie citită nu doar ca o măsură tehnică, ci ca o formă de apărare economică în fața unui risc sistemic.