Prima pagină » Răzbunarea împotriva bancherilor „tocilari” este aproape

Răzbunarea împotriva bancherilor „tocilari” este aproape

Răzbunarea împotriva bancherilor „tocilari” este aproape
Răzbunarea împotriva „tocilarilor” din bănci este aproape / Foto: Unsplash

Inteligența artificială îi va înlocui, curând, pe tinerii bancheri care, cândva, îi detronau – la rândul lor – pe vorbitorii carismatici din sălile de consiliu. Marile companii le plătesc sume exorbitante celor mai buni finanțiști să antreneze inteligența artificială în modele financiare. În curând, AI-ul va fi suficient de pregătit încât să își preia, în mod concret, misiunea în instituțiile bancare. Această tranziție nu se va produce peste noapte. Automatizarea muncii financiare complexe va cere ani de rafinare. Dar, pe măsură ce rutina de început de carieră dispare, piramida tradițională a profesiei devine instabilă. Trăsăturile cele mai căutate în cazul tinerilor – atenția la detalii, disponibilitatea 24/7 și etica muncii fără limite – sunt exact aptitudinile cel mai ușor de replicat de o mașină. Algoritmii nu greșesc zecimale, nu cer concediu și nu lipsesc pentru o nuntă în Italia. Arhetipul noului bancher – un poliglot, expert în PowerPoint, cu mai multe stagii de practică la activ – ar putea deveni o amintire, în fața unui nou prototip ideal care, cu adevărat, reușește să le facă pe toate. 

De la cursurile de Excel, la algoritmii OpenAI

În 1997, oricine intra în investment banking, avea șansa să fie trimis la cursuri de modelare financiară, cel mai probabil prin vreun hotel de lux, într-o stațiune cu nume sonor. „În cazul meu, experiența a fost discutabilă. A plouat necontenit, iar singurele distracții erau barul și jocul Snake de pe telefoanele Nokia. Instructorul, un profesor asociat de business din America, părea uluit că își irosește timpul și cariera predând unui grup atât de nepriceput. Uram trainingul: înțelegeam conceptele, dar lipsa abilităților în Excel și un computer lent transformau fiecare exercițiu într-un chin”, spune Craig Coben, profesionist cu peste 25 de ani de experiență în industria financiară globală, specializat în piețele de capital şi în consilierea băncilor de investiții.

Craig Coben a fost Vice Chairman al departamentului „Global Capital Markets” la Bank of America / Merrill Lynch, precum şi şef al „Equity Capital Markets” la nivel global. Înainte de cariera bancară, a practicat dreptul corporativ la firma Sullivan & Cromwell şi a fost judecător asociat („law clerk”) la Curtea de Apel din Washington D.C.

Ca fost avocat, scrie el într-o analiză publicată de Financial Times, și-a impus un scop: să nu construiască niciodată un model financiar. „Acum, munca pe care am evitat-o zeci de ani este pe cale să fie automatizată complet. Bloomberg scrie că OpenAI a angajat peste 100 de foști bancheri de la Goldman Sachs și JPMorgan, plătindu-i cu 150 de dolari pe oră pentru a învăța algoritmii să construiască modele financiare”, scrie Coben.

Ironia e că acești oameni câștigă mai mult predând pentru a-și antrena înlocuitorii decât atunci când prestau efectiv munca pentru care sunt atât de pregătiți. Un bancher junior, plătit cu 200.000 de dolari anual, ajunge la aproximativ 50 de dolari pe oră, dacă lucrează 80 de ore pe săptămână.

„Răzbunarea tocilărilor” din investment banking

De două decenii, lumea financiară trăiește o „răzbunare a tocilărilor”, scrie sursa citată. Angajările au înregistrat schimbări de viziune: s-a trecut de la vorbitorii fluenți și carismatici, către cei cu precizie tehnică și rezistență. Angajatul ideal a devenit tânărul capabil să calculeze fluxuri de numerar actualizate în orice scenariu și să refacă un pitchbook lrapid, eventual a miezul nopții. Doar să i-o ceară un director exigent. „În echipa mea din Londra am ajuns să recrutăm mai mulți absolvenți din școli de business europene decât umaniști din Oxbridge. Nu a fost intenționat, ci pur și simplu obțineau scoruri mai bune la testele tehnice”, scrie Coben.

Companiile recompensează, de o vreme, precizia, rezistența și stăpânirea bazelor de date. Arhetipul noului bancher era un poliglot, expert în PowerPoint, cu mai multe stagii de practică la activ. Însă inteligența artificială amenință acum acest echilibru. Când mașinile pot construi mii de scenarii în câteva secunde, diferența competitivă nu mai ține de acuratețe sau de anduranță. Devine esențial ceea ce a contat dintotdeauna la nivel înalt: judecata, credibilitatea și abilitatea de a da sens cifrelor.

Când caii de paradă depășesc caii de povară

Această tranziție nu se va produce peste noapte. Automatizarea muncii financiare complexe va cere ani de rafinare, comentează sursa citată. Dar, pe măsură ce rutina de început de carieră dispare, piramida tradițională a profesiei devine instabilă. Investment banking-ul s-a bazat mereu pe ucenicie: ani de muncă intensă, urmați de o promovare către roluri de consiliere. Ca în multe alte domenii, inteligența artificială elimină treptele de jos și, în felul acesta, întreaga structură se clatină.

Desigur, nicio interfață de chat nu poate învăța gestionarea clienților sau intuiția. AI poate modela orice scenariu, dar nu poate „citi o cameră”. Ironia este că trăsăturile cele mai căutate în cazul tinerilor — atenția la detalii, disponibilitatea 24/7 și etica muncii fără limite — sunt exact cele mai ușor de replicat de o mașină. Algoritmii nu greșesc zecimale, nu cer concediu și nu lipsesc pentru o nuntă în Italia.

Tocilarii își antrenează înlocuitorii

Cei care i-au înlocuit odinioară pe „showhorses” — vorbitorii eleganți — își instruiesc acum, fără să-și dea seama, succesorii. Totuși, asta nu înseamnă că vom asista la dispariția completă a bancherului junior, scrie sursa citată, ci vom vedea transformarea lui. Ar putea să apară un nou hibrid: „analistul manager”, care va supraveghea ieșirile AI, va testa ipotezele și va interpreta concluziile. Competențele tehnice vor rămâne utile, dar accentul se va muta de la execuție la interpretare și comunicare.

Nici veteranii nu sunt în siguranță. Structura piramidală depinde de armate de tineri, care alimentează cu analize câțiva directori executivi. Dacă o echipă redusă, asistată de AI, poate produce același rezultat, de ce să menții ierarhia? Clienții ar putea refuza taxele care susțin costuri inutile, iar firmele mici și agile ar putea profita.

O lume financiară condusă de persuasiune

În viitor, mașinile vor prelua tot mai mult analiza și calculele grele, lăsându-le oamenilor doar partea de convingere. Sau poate, într-o zi, o vor învăța și pe asta.

Până atunci, e fascinant să vezi cum o profesie construită pe anduranță și sacrificiu externalizează însăși ideea de rezistență. Tocilarii din bănci, cei care au triumfat asupra vorbitorilor carismatici, descoperă acum că algoritmii scriu un nou capitol al revanșei, conchide Craig Coben.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]