Implementarea noului cadru european pentru piața cripto riscă să creeze dificultăți serioase în România, în condițiile în care autoritățile de supraveghere nu au încă suficiente resurse și expertiză tehnică pentru a gestiona complexitatea noilor reguli. Potrivit prim-vicepreședintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Gabriel Ioan Avrămescu, Regulamentul european MiCA va transforma profund piața activelor digitale, însă România trebuie să își consolideze rapid capacitatea instituțională pentru a putea aplica noile reguli.
Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Gabriel Ioan Avrămescu avertizează că instituția se confruntă cu probleme structurale, de la lipsa specialiștilor în tehnologii digitale până la restricțiile legislative care îngreunează recrutarea personalului calificat, arată Financial Intelligence. „Cea mai mare provocare pentru reglementare se concentrează în zona criptoactivelor. În prezent, nu există încă un act normativ care să stabilească clar autoritățile competente pentru aplicarea Regulamentului MiCA, iar piața evoluează rapid, cu produse și platforme accesibile transfrontalier și cu riscuri complexe pentru investitori. Pentru implementarea MiCA, statele membre trebuie să desemneze autoritățile competente la nivel național. În România, proiectul legislativ aflat în consultare publică, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede un rol substanțial pentru ASF în licențierea și supravegherea unei părți semnificative a activităților din piața criptoactivelor.”, a declarat Avrămescu.
Piața criptoactivelor a devenit una dintre cele mai dinamice zone ale sistemului financiar global, iar legislația încearcă să țină pasul cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor blockchain.
Regulamentul european MiCA creează pentru prima dată un set unitar de reguli pentru emiterea, tranzacționarea și furnizarea de servicii legate de criptoactive în întreaga Uniunea Europeană.
Noul cadru legislativ introduce obligații stricte pentru furnizorii de servicii cripto, cunoscuți drept CASP, inclusiv proceduri de autorizare, reguli de transparență pentru ofertele publice și cerințe de guvernanță. De asemenea, regulamentul impune publicarea așa-numitelor „white papers” pentru proiectele de criptoactive și stabilește mecanisme pentru combaterea abuzurilor de piață și a fraudelor.
Pentru România, aplicarea acestor reguli ar urma să implice un rol central pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară, care ar trebui să licențieze și să supravegheze o parte semnificativă a operatorilor din piața activelor digitale.
„MiCA aduce schimbări semnificative. Potrivit proiectului de act normativ aflat în consultare publică, ASF ar avea atribuții în autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de criptoactive (CASP), a emitenților de tokenuri raportate la active (ART), transparența ofertelor publice, publicarea cărților albe, admiterea criptoactivelor la tranzacționare și supravegherea abuzului de piață, ” arată reprezentantul ASF.
Una dintre principalele dificultăți în implementarea noilor reguli este deficitul de expertiză tehnică în instituțiile de supraveghere.
„Autoritatea de Supraveghere Financiară se confruntă, în perspectiva implementării MiCA, cu riscuri reale generate de lipsa resurselor umane specializate și a structurilor dedicate supravegherii pieței activelor digitale. Situația este amplificată de o schemă de personal redusă și de salarii mai mici cu aproximativ 30% față de nivelul anterior (și chiar cu 50% dacă includem eliminarea primelor prevăzute în CCM până în februarie 2024)”, a explicat oficialul.
Potrivit lui Gabriel Ioan Avrămescu, ASF trebuie să dezvolte competențe noi în domenii precum fintech, analiză de date, tehnologie blockchain, securitate cibernetică și analiză on-chain pentru a putea monitoriza eficient piața cripto.
Pe lângă problema salarială, instituția se confruntă și cu limitări legale care îngreunează angajarea de specialiști.
Mai multe acte normative adoptate în ultimii ani – precum Legea nr. 296/2023, Legea nr. 141/2025 și Legea nr. 145/2025 – restricționează posibilitatea instituției de a recruta personal cu înaltă calificare. Aceste limitări pot avea efecte directe asupra capacității ASF de a gestiona noile responsabilități prevăzute de regulamentul european.
Autoritatea ar trebui să analizeze cereri de autorizare pentru companii cripto, să evalueze modele de business complexe și să supravegheze infrastructuri digitale financiare care funcționează adesea la nivel global. Fără specialiști suficienți, procesul de autorizare ar putea deveni mai lent, iar monitorizarea pieței ar putea întâmpina dificultăți.
În lipsa expertizei necesare, autoritățile ar putea avea probleme în identificarea rapidă a practicilor abuzive sau a vulnerabilităților din sistemul financiar digital. Acest lucru ar putea afecta nu doar protecția investitorilor, ci și stabilitatea piețelor financiare și credibilitatea cadrului de supraveghere.
În același timp, regulamentul MiCA promite să aducă mai multă siguranță pentru investitorii de retail. Noul cadru european introduce reguli clare privind transparența ofertelor de criptoactive, obligații pentru furnizorii de servicii și mecanisme de supraveghere menite să reducă fraudele și manipularea pieței.
Totuși, investitorii vor avea și o responsabilitate mai mare. Ei trebuie să verifice dacă platformele pe care investesc sunt autorizate și să înțeleagă riscurile asociate produselor digitale.