Angajații din România au avut în 2025 un salariu mediu brut anual mai mare decât cel al salariaților din Bulgaria, însă diferența se inversează atunci când sunt comparate veniturile nete. Un român fără copii, remunerat la nivelul salariului mediu, a încasat într-un an mai puțini bani decât un angajat bulgar aflat în aceeași situație, în principal din cauza diferențelor dintre sistemele de impozitare și contribuții sociale, potrivit unei analize realizate de Blocul Național Sindical (BNS), pe baza datelor Eurostat.
Conform calculelor prezentate de organizația sindicală, un salariat român cu venit la nivelul mediei naționale a rămas în 2025 cu 13.877 de euro net pe an. În Bulgaria, pentru un angajat cu aceleași caracteristici, venitul net anual a ajuns la 14.450 de euro. Astfel, deși salariul brut din România a fost considerabil mai ridicat, suma care a intrat efectiv în buzunarul angajatului a fost mai mică decât în țara vecină. Diferența este explicată în principal de nivelul taxării veniturilor salariale. Sistemul fiscal din România determină reținerea unei ponderi mai mari din salariul brut, ceea ce reduce avantajul aparent rezultat din comparația salariilor înainte de impozitare.
Datele Eurostat analizate de BNS arată că salariul mediu brut anual din România a fost de 23.722 de euro în 2025, în timp ce în Bulgaria indicatorul s-a situat la 18.622 de euro. Diferența de peste 5.000 de euro în favoarea României nu s-a reflectat însă în veniturile nete ale angajaților.
Potrivit organizației sindicale, un salariat român păstrează aproximativ 58% din venitul brut, după aplicarea taxelor și contribuțiilor. În Bulgaria, ponderea care îi revine efectiv angajatului este de aproximativ 78% din salariul brut.
Această diferență de taxare schimbă rezultatul comparației dintre cele două piețe ale muncii. Deși angajatorii din România plătesc un salariu brut mediu mai mare decât cei din Bulgaria, angajații români ajung să încaseze anual mai puțini bani decât omologii lor bulgari.
BNS consideră că analiza veniturilor salariale trebuie să țină cont nu doar de valoarea brută înscrisă în contractele de muncă, ci și de suma care rămâne efectiv salariaților după plata obligațiilor fiscale. În acest sens, comparația dintre România și Bulgaria evidențiază importanța structurii de impozitare pentru puterea de cumpărare a angajaților.
Potrivit reprezentanților Blocului Național Sindical, situația observată în datele aferente anului 2025 nu reprezintă un caz izolat. Tendința s-ar fi păstrat și în prima parte a anului 2026, când salariul mediu net din Bulgaria a continuat să fie ușor superior celui din România.
BNS indică în acest sens evoluția din trimestrul al doilea al anului 2026, perioadă în care angajații bulgari au avut un venit mediu net puțin mai ridicat decât salariații români.
Această evoluție confirmă, în opinia organizației sindicale, faptul că nivelul salariului brut nu este suficient pentru a evalua avantajul financiar al angajaților dintr-o țară. Chiar dacă România se situează mai bine în clasamentul salariilor brute, diferențele dintre taxele aplicate veniturilor salariale influențează direct suma disponibilă pentru consum și economisire.
Comparația este relevantă și în contextul evoluțiilor de pe piața muncii din regiune, unde nivelul remunerațiilor trebuie analizat împreună cu fiscalitatea. În cazul celor două state, diferența dintre venitul brut și cel net arată că un salariu mai mare înainte de taxe nu garantează automat un venit disponibil superior.
Blocul Național Sindical atrage atenția și asupra evoluției salariului minim, unde avantajul României nu este considerat garantat pe termen lung. Organizația sindicală compară estimările privind venitul minim net din România pentru 2027 cu propunerea formulată de Guvernul Bulgariei pentru salariul minim din aceeași perioadă.
În România, salariul minim net ar putea ajunge în 2027 la un nivel cuprins între aproximativ 515 și 531 de euro. Valoarea finală va depinde, potrivit BNS, de menținerea sau eliminarea facilității fiscale de 200 de lei aplicate veniturilor salariale.
În Bulgaria, Guvernul a propus deja un salariu minim brut de 660 de euro, echivalentul unui venit net estimat la aproximativ 512 euro. Prin urmare, valorile nete estimate pentru cele două țări ar putea ajunge la niveluri apropiate, în funcție de deciziile fiscale adoptate în România.
BNS subliniază că această comparație arată cât de importantă este analiza veniturilor după aplicarea taxelor. Chiar dacă salariul minim brut poate părea mai ridicat într-o anumită țară, suma efectiv disponibilă angajatului poate fi diferită în funcție de contribuțiile și impozitele datorate.
În urma comparației dintre România și Bulgaria, Blocul Național Sindical susține că politicile salariale nu ar trebui evaluate exclusiv prin prisma valorilor brute. Organizația consideră că trebuie urmărit în primul rând venitul net care rămâne angajaților după plata taxelor, deoarece acesta reflectă mai bine resursele financiare de care dispun pentru cheltuielile curente.
Potrivit analizei, diferența dintre salariile brute și cele nete evidențiază impactul fiscalității asupra veniturilor populației. În cazul României, ponderea mai redusă din salariul brut care ajunge efectiv la angajat diminuează avantajul rezultat din nivelul mai ridicat al remunerației înainte de impozitare.