„România are găuri în apărare”. Planul care ar putea schimba strategia militară

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a admis existența unor vulnerabilități în sistemul de apărare al României, în contextul incidentelor recente cu drone ajunse pe teritoriul țării. Oficialul a explicat că actualele capabilități nu acoperă complet toate scenariile, mai ales în cazul zborurilor la altitudini foarte joase, și a propus o soluție bazată pe tehnologie și dezvoltare internă. Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care securitatea regională este pusă sub presiune de evoluțiile din proximitatea granițelor României.

Problemele identificate: limitele radarelor și zborul la joasă altitudine

Potrivit ministrului, România dispune de sisteme capabile să monitorizeze eficient spațiul aerian la altitudini mai mari, însă dificultățile apar atunci când dronele zboară foarte jos, în special în zone cu relief complex.

„Armata română are o capabilitate tehnică de a supraveghea întreg spațiul aerian de la o anumită altitudine în sus. Sub acest nivel, situația depinde de relief și de condițiile din teren”, a explicat Miruță, conform Mediafax.

Lufthansa schimbă regulile jocului: bagajul de mână dispare din tariful de bază

14:38

Facturi mai mici la energie: propunerile APCE pentru intervenții rapide în piață

13:41

Un exemplu concret este cazul unei drone care a zburat la aproximativ 50 de metri altitudine, unde detectarea devine mult mai dificilă. În astfel de situații, este nevoie de sisteme radar locale, cu acoperire limitată, similare unei rețele de tip hotspot. Deși astfel de soluții există, numărul lor este redus și sunt distribuite în zonele considerate cu risc ridicat, ceea ce lasă descoperite alte regiuni.

Soluția propusă: software românesc pentru drone și coproducție

Pentru a acoperi aceste „găuri” din sistem, ministrul Apărării propune o schimbare de strategie: dezvoltarea internă a unui software dedicat dronelor, care să permită integrarea și utilizarea eficientă a datelor existente.

„Soluția care acoperă multe dintre aceste vulnerabilități este dezvoltarea unui software propriu pentru drone și intrarea în coproducție”, a declarat Miruță. El a subliniat că statul nu trebuie să producă partea hardware, care poate fi realizată de companii private, ci să se concentreze pe componenta software, considerată esențială pentru eficiența operațională.

Un astfel de sistem ar putea integra date provenite din multiple surse – radare, avioane de vânătoare, puncte de observație sau alte echipamente militare – și ar permite dronelor să ia decizii autonome în timp real.

Ministrul a evidențiat și ritmul extrem de rapid în care evoluează tehnologia militară, în special în domeniul dronelor. Potrivit acestuia, pe frontul din Ucraina, avantajele tehnologice se pot schimba în doar câteva săptămâni. Această dinamică obligă statele să se adapteze rapid și să investească în soluții flexibile, capabile să țină pasul cu noile amenințări.

O nouă echipă în Ministerul Apărării

În acest context, Miruță a anunțat formarea unei echipe de specialiști în cadrul ministerului, alcătuită în principal din tineri cu pregătire tehnică. Obiectivul este dezvoltarea unui software adaptat nevoilor Armatei Române, pornind de la specificul capabilităților existente.

„Sunt deja câțiva specialiști implicați, dar ideal ar fi să ajungem la o echipă de 20-25 de oameni care să lucreze la acest proiect”, a precizat ministrul.

Inițiativa face parte dintr-un efort mai amplu de modernizare și de atragere a unei noi generații de profesioniști în domeniul apărării.

Probleme și în zona achizițiilor militare

Un alt punct sensibil semnalat de ministru este întârzierea livrării unor sisteme deja comandate de România. Deși acestea ar putea acoperi o parte semnificativă din vulnerabilitățile actuale, echipamentele nu au ajuns încă în dotarea armatei.

Situația este influențată și de cererea globală crescută pentru tehnologia militară, în special pentru sisteme bazate pe drone, ceea ce duce la întârzieri și competiție între state.

Noi capabilități și redistribuirea resurselor

După incidentele recente, Ministerul Apărării a decis să redistribuie unele resurse și să aducă noi capabilități în zonele considerate vulnerabile.

Ministrul a precizat că aceste sisteme nu sunt nelimitate și trebuie mutate în funcție de riscuri, pentru a acoperi diferite scenarii. Totodată, au fost incluse în planurile de înzestrare noi echipamente de apărare antiaeriană, care, dacă ar fi fost deja disponibile, ar fi putut preveni unele incidente.

Contextul de securitate: risc scăzut, dar vigilență crescută

În ciuda acestor provocări, oficialul a subliniat că România nu este o țară aflată în război și nu există indicii privind un interes direct de atac din partea Federației Ruse.

Majoritatea incidentelor cu drone sunt explicate prin devieri de traiectorie, cauzate de intervențiile sistemelor de apărare din Ucraina sau de pierderea controlului. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru protejarea populației revine autorităților, iar adaptarea sistemului de apărare devine esențială în fața noilor tipuri de amenințări.