România vrea să finanțeze până la finalul anului un hub deep-tech din fonduri de coeziune. Pîslaru: Trebuie să investim în tehnologie și competitivitate

România își propune să asigure până la sfârșitul anului finanțarea pentru un hub dedicat tehnologiilor deep-tech, prin fonduri de coeziune, proiectul urmând să faciliteze conectarea ecosistemului românesc de startup-uri și inovare la instrumentele Consiliului European pentru Inovare (EIC), a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.

Propunerea a fost transmisă deja Comisiei Europene, iar finanțarea ar urma să fie introdusă în programul operațional privind coeziunea. Potrivit ministrului, inițiativa este rezultatul și al propunerilor venite din partea actorilor privați din ecosistemul românesc de inovare. Planul vizează atât companiile aflate la început de drum în zona deep-tech, cât și organizațiile și intermediarii care contribuie la dezvoltarea acestora și la accesul la finanțare.

Două instrumente de finanțare, dintre care unul dedicat deep-tech

Potrivit lui Pîslaru, viitorul mecanism ar trebui să includă două instrumente de finanțare. Unul ar urma să fie destinat comunităților și să nu fie condiționat de dezvoltarea unor tehnologii deep-tech, în timp ce al doilea va fi dedicat în mod explicit proiectelor aflate la frontiera tehnologică.

DNSC avertizează asupra unei noi fraude prin SMS: atacatorii cer plata unor presupuse datorii pentru parcare

12:18

Doar 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi costurile unui dezastru. 29% ar avea nevoie de bani în plus

10:02

„Vom avea două instrumente de finanțare, unul pentru comunități, care nu este condiționat de deep-tech, și unul dedicat tehnologiei deep-tech”, a explicat ministrul.

Obiectivul este ca hub-ul să consolideze actorii care sprijină comunitatea deep-tech și să îi ajute să pregătească legături cu EIC, astfel încât startup-urile românești să poată avea acces la mai multe surse de finanțare și la oportunități de dezvoltare.

Pîslaru a precizat că banii ar urma să ajungă atât la startup-uri, cât și la intermediarii care le sprijină, iar autoritățile române urmăresc să introducă intervenția în mecanismele de finanțare din fondurile de coeziune până la finalul lui 2026.

EIC are peste 1,4 miliarde de euro disponibile în 2026

Inițiativa României apare într-un moment în care la nivel european finanțarea tehnologiilor avansate a devenit o componentă importantă a politicii de competitivitate.

Programul de lucru al EIC pentru 2026 are un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru tehnologii strategice și pentru extinderea companiilor inovatoare. Printre instrumente se află EIC Pathfinder, EIC Transition, EIC Accelerator și STEP Scale Up.

EIC Accelerator, unul dintre principalele mecanisme pentru startup-uri și IMM-uri inovatoare, are în 2026 un buget de 634 milioane de euro și oferă granturi de până la 2,5 milioane de euro, precum și investiții cuprinse între 500.000 de euro și 10 milioane de euro.

Pentru companiile care au ajuns într-o etapă mai avansată de dezvoltare există și instrumentul EIC STEP Scale Up. Acesta are un buget de 300 milioane de euro în 2026 și poate furniza investiții între 10 milioane și 30 milioane de euro pentru startup-uri, IMM-uri și alte companii eligibile din domeniile tehnologice strategice.

În cazul României, conectarea ecosistemului local la aceste instrumente poate avea importanță inclusiv pentru companiile care au nevoie de capital pentru trecerea de la cercetare și prototip la comercializare și extindere.

România își pregătește prioritățile pentru perioada 2028-2034

Pîslaru a legat proiectul hub-ului deep-tech de pregătirea următoarei perioade de programare financiară europeană, 2028-2034.

Ministrul susține că România trebuie să decidă dacă va continua să concentreze fondurile europene în principal pe proiectele tradiționale de infrastructură sau dacă va crește ponderea investițiilor în inovare, tehnologie și competitivitate.

„Planificăm acum perioada 2028-2034 și trebuie să ne dăm seama dacă vom continua pur și simplu cu finanțarea din inerție, finalizând proiectele de apă și canalizare și restul autostrăzilor și așa mai departe, sau dacă vom investi masiv în inovare”, a afirmat Pîslaru.

În această logică, finanțarea infrastructurii clasice ar trebui completată de investiții în domenii capabile să crească productivitatea și competitivitatea economiei. Ministrul a indicat în mod explicit tehnologiile deep-tech și inteligența artificială drept domenii către care România ar trebui să își îndrepte atenția.

România nu ar trebui, în opinia exprimată de Pîslaru, să își limiteze strategia de dezvoltare la finalizarea proiectelor de infrastructură precum autostrăzi, spitale, școli sau universități. El a pledat pentru o abordare care să includă tehnologiile avansate, competitivitatea și o integrare mai puternică în ecosistemul european de inovare.

Miza este trecerea de la consum la investiții și productivitate

Ministrul a pus inițiativa și în contextul unei schimbări pe care o consideră necesară în modelul de creștere economică al României.

Potrivit lui Pîslaru, economia nu se poate baza în continuare în principal pe consum și pe mecanisme prin care statul susține activitatea economică prin ajutoare, achiziții sau granturi europene.

„Trecem de la o abordare bazată pe consum, care s-a bazat foarte mult pe un fel de abordare a banilor gratuiți, în care statul acorda ajutoare de stat sau făcea achiziții ori acorda granturi din partea Uniunii, iar apoi economia creștea datorită consumului”, a declarat ministrul.

El consideră că acest model nu poate constitui baza dezvoltării economice viitoare și că accentul trebuie mutat către investiții, tehnologie și competitivitate.

În această perspectivă, hub-ul deep-tech ar avea un rol de intermediere între companiile inovatoare și sursele de capital, dar și între ecosistemul românesc și instrumentele europene. Miza nu este doar obținerea unor granturi, ci dezvoltarea unei infrastructuri de sprijin pentru companii care încearcă să transforme cercetarea și tehnologia în produse și afaceri scalabile.

La nivel european, EIC a introdus în 2026 inclusiv mecanisme dedicate companiilor din țările cu nivel mai redus de performanță în inovare. Programul EIC Pre-Accelerator este destinat startup-urilor deep-tech aflate în faze timpurii din țările eligibile, inclusiv România, și urmărește să le crească gradul de pregătire tehnologică, comercială și pentru investiții.

Eveniment dedicat startup-urilor și scaleup-urilor deep-tech

Planul privind hub-ul românesc a fost prezentat la București în cadrul unui eveniment dedicat oportunităților europene de finanțare pentru dezvoltarea și extinderea startup-urilor și scaleup-urilor deep-tech.

La eveniment participă experți ai European Innovation Council și ai Comisiei Europene, iar organizatorii sunt EIC, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Techcelerator, UEFISCDI și Endeavor Romania.

Interesul european pentru acest tip de companii este în creștere. În 2026, EIC a lansat inclusiv instrumente pentru tehnologii cu grad ridicat de risc și potențial de transformare a unor piețe. Prima rundă a programului Advanced Innovation Challenges a atras 709 propuneri din 39 de țări, iar proiectele selectate pot primi ulterior finanțări de până la 2,5 milioane de euro pentru dezvoltarea și testarea tehnologiilor în condiții reale.

Pentru România, obiectivul anunțat de MIPE este ca o parte mai mare din ecosistemul local să poată accesa aceste oportunități, printr-o structură națională finanțată din fonduri de coeziune.