În timp ce Guvernul pregătește un val de taxe și impozite, care va afecta viața de zi cu zi a românilor, încrederea în instituții se prăbușește la minime istorice. 74% dintre cetățeni cred că statul va gestiona prost veniturile din noile taxe. Aproape jumătate dintre respondenți cer tăierea pensiilor speciale și stoparea risipei, asta înainte de orice măsură fiscală. Studiul MKOR Consumer Sentiment 2025 dezvăluie un tablou sumbru: anxietate față de măsurile fiscale, lipsă de încredere și cereri ferme de echitate socială.
Rezultatele ultimului studiu realizat de agenția MKOR, între 20 și 22 iunie 2025, oferă o radiografie îngrijorătoare pentru Guvernul României: 74% dintre români nu cred că noile venituri colectate din taxe vor fi cheltuite eficient. În loc de încredere, populația exprimă suspiciune profundă față de transparența deciziilor fiscale. În același timp, 64% dintre respondenți se tem de impactul direct al majorării TVA de la 19% la 21%, care va afecta imediat coșul zilnic de cumpărături.
Aceste cifre vin într-un moment critic, în care autoritățile pregătesc modificări fiscale majore, pentru a acoperi deficitul bugetar. Însă, în lipsa unei comunicări clare și a unor măsuri de eliminare a privilegiilor din sistemul public, orice formă de impozitare riscă să devină sursă de revoltă socială.
Pe o scară de la 1 la 7, încrederea în Guvern a ajuns la un scor mediu de doar 2,5 – cel mai scăzut nivel de la lansarea studiului „Consumer Sentiment” în 2023. Parlamentul (2,3) și partidele politice (2,1) se află chiar mai jos, reflectând o criză gravă de legitimitate instituțională. Singurele entități care mai stârnesc un dram de optimism sunt școala (4,7), sistemul sanitar (4,0) și Biserica (4,0), dar chiar și acestea se apropie de zona gri a neîncrederii.
Administrațiile locale stau ceva mai bine, cu un scor de 3,4 – semn că apropierea de cetățeni face diferența. Însă, în ansamblu, datele arată o ruptură gravă între instituții și populație.
Cei mai mulți români nu resping ideea de a contribui mai mult la bugetul statului – dar cer, înainte de toate, tăierea pensiilor speciale și combaterea corupției. 48% indică aceste măsuri ca prioritare: 29% vor eliminarea privilegiilor, iar 19% solicită oprirea evaziunii și a risipei. Pentru contribuabili, „pasul zero” este clar: dacă Guvernul nu dă dovadă de responsabilitate internă, nu poate cere sacrificii externe.
Angajații din sectorul privat sunt cei mai vocali: 50% dintre ei cer eliminarea avantajelor nejustificate din sectorul bugetar, în timp ce doar 39% dintre angajații de la stat împărtășesc această opinie. În contextul în care salariile bugetarilor sunt de multe ori peste media națională, tensiunea dintre cele două categorii sociale riscă să se adâncească.
Temerile cele mai mari ale românilor sunt legate de impactul imediat în viața de zi cu zi. 64% consideră creșterea TVA de la 19% la 21% cea mai periculoasă măsură, urmată de eliminarea plafonării prețurilor alimentelor (42%) și introducerea taxei pe tranzacții bancare (32%). Alte motive de îngrijorare includ impozitul pe proprietate (28%) și impozitul progresiv pe venit (24%), mai ales în mediul rural.
Oamenii se pregătesc deja pentru impact: 96% declară că vor lua măsuri imediate pentru a gestiona noile taxe. 51% vor căuta alternative mai ieftine, 49% reduc bugetul pentru vacanțe și timp liber, iar 34% amână achiziții mari. Tinerii din Generația Z se orientează spre economii (46%), în timp ce 22% dintre respondenți iau în calcul schimbarea locului de muncă pentru un salariu mai bun.
MKOR este o companie de cercetare de piață din România, specializată în studii calitative și cantitative. Printre serviciile sale se află audituri retail, cercetări despre diversitate și studii de piață. Unul dintre studiile interesante realizate de MKOR este „Consumer Sentiment”, care măsroară percepția românilor asupra situației economice, asupra evoluției nivelului de trai, precum și comportamentele de consum, evidențiind cum reacționează consumatorii la factorii macroeconomici și globale. MKOR colectează date direct de la utilizatori prin sondaje online (panel CAWI), asigurându-se că rezultatele sunt reprezentative (N = 530, distribuție pe criterii demografice) .