Trump taie 4,9 miliarde din ajutorul internațional. Risc de „shutdown”

Donald Trump a anunțat o nouă reducere de 4,9 miliarde de dolari din fondurile de ajutor internațional, măsură care a stârnit imediat opoziția democraților.

Decizia președintelui american amplifică tensiunile politice de la Washington și crește riscul unui „shutdown” bugetar la începutul lunii septembrie.

Zi decisivă pentru viitorul Șantierului Naval Mangalia. Rheinmetall și MSC vor să transforme platforma într-un centru strategic european

15:15

Commerzbank anunță concedieri și ținte financiare mai ambițioase pentru a bloca preluarea de către UniCredit

13:43

Trump taie 4,9 miliarde de dolari din ajutorul internațional. Democrații se opun

Foto: Shutterstock

Statele Unite intenționează să reducă fondurile destinate ajutorului internațional cu aproximativ 4,9 miliarde de dolari, a anunțat Casa Albă. Decizia a stârnit imediat un val de critici din partea democraților și sporește riscul unui blocaj bugetar la începutul lunii septembrie, transmite France24.

„Pentru prima dată în aproape 50 de ani, președintele își folosește autoritatea în temeiul Legii privind controlul confiscărilor pentru a implementa o anulare de buzunar, anulând 4,9 miliarde de dolari din fonduri de ajutor extern transformate în arme și „woke”, care încalcă prioritățile președintelui din inițiativa „America First”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio într-un comunicat.

Democrații au avertizat că o asemenea tentativă de a retrage fonduri deja aprobate de Congres va compromite orice șansă de negociere pentru evitarea unui „shutdown” înainte de 30 septembrie, data-limită pentru adoptarea unui buget, chiar și provizoriu. În lipsa acestuia, sute de mii de funcționari federali ar urma să intre în șomaj tehnic fără plată, iar efectele ar fi resimțite inclusiv în transportul aerian și în acordarea ajutoarelor alimentare familiilor cu venituri mici.

Într-o discuție cu presa, un oficial al Casei Albe a negat că administrația își dorește un blocaj bugetar și a afirmat că responsabilitatea ar reveni opoziției democrate. Trump a reușit să evite în martie un blocaj bugetar cu sprijinul parțial al senatorilor democrați, dar decizia acestora a generat nemulțumiri în rândul electoratului și al colegilor de partid.

Ce urmări ar avea diminuarea ajutorului extern?

Potrivit constituției SUA, doar Congresul are competența de a aloca fonduri publice. Pentru ca reducerile să fie aplicate, Donald Trump trebuie să obțină votul celor două Camere, aflate sub control republican. Totuși, cererea vine atât de târziu în exercițiul bugetar, încât legislativul ar putea să nu mai aibă timp să se pronunțe înainte de 30 septembrie. În această situație, Casa Albă susține că Guvernul nu ar mai fi obligat legal să cheltuiască banii alocați.

Liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, a calificat măsura drept o „manevră ilegală”, acuzând administrația de încercarea de a ocoli Congresul, relatează CNN. Senatoarea republicană moderată Susan Collins i-a dat dreptate, afirmând că „orice revocare a fondurilor deja aprobate fără acordul Congresului reprezintă o încălcare clară a legii”. De cealaltă parte, Casa Albă insistă că are o „bază legală solidă” și că, în eventualitatea unui proces, instanțele îi vor da câștig de cauză.

Cele mai mari reduceri, de 3,2 miliarde de dolari, vizează Agenția Americană pentru Dezvoltare Internațională (USAID), conform unor documente judiciare, care confirmă informațiile apărute în tabloidul New York Post. După revenirea la Casa Albă, președintele Statelor Unite a „înghețat” deja miliarde de dolari din ajutoarele externe și a desființat oficial USAID, integrând-o în Departamentul de Stat. Agenția era considerată cea mai importantă instituție umanitară la nivel mondial, cu programe de sănătate și asistență de urgență active în 120 de țări.

Un raport internațional publicat în iulie avertiza că diminuarea drastică a finanțărilor americane pentru ajutor extern ar putea duce la peste 14 milioane de decese suplimentare până în 2030, dintre care o treime ar fi copii. Alte tăieri, de aproximativ 838 de milioane de dolari, vizează misiuni de menținere a păcii.