Ucraina în plin război, dar cu economie pe creștere. Paradoxul care pune România într-o lumină neașteptată

Economia Ucrainei continuă să funcționeze în condiții extreme, în plin război cu Rusia, susținută de sprijin financiar internațional masiv și de mobilizarea resurselor interne. În mod paradoxal, prognozele economice pentru anul 2026 arată că statul aflat sub bombardamente ar putea avea o creștere economică mai rapidă decât România, țară membră a Uniunii Europene și aflată în pace.

Situația este explicată prin combinația dintre ajutorul financiar extern, cheltuielile masive pentru apărare și planurile de reconstrucție care încep deja să atragă investiții internaționale. În același timp, autoritățile de la Kiev încearcă să mențină stabilitatea bugetară și să pregătească economia pentru integrarea europeană. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, spune că economia este un front la fel de important ca linia de luptă. „Nu vrem să fim doar un vecin sărac al Uniunii Europene. Vrem să oferim Europei ceva ce îi lipsește”, a declarat oficialul, referindu-se la experiența militară acumulată de Ucraina după invazia rusă din februarie 2022.

Banii externi mențin economia Ucrainei pe linia de plutire

Funcționarea statului ucrainean în condiții de război este posibilă în mare măsură datorită sprijinului financiar internațional. Uniunea Europeană și partenerii occidentali au mobilizat fonduri uriașe pentru a susține bugetul Kievului și pentru a preveni colapsul economic.

Atac cu drone la aeroportul din Dubai. Zborurile au fost reluate parțial după incendiul provocat la un rezervor de combustibil

11:37

Războiul din Orientul Mijlociu ar putea scumpi mâncarea în Europa. Efectul pornește de la petrol și ajunge în supermarket

11:12

Parlamentul European a aprobat un împrumut de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat acoperirii unei părți din deficitul bugetar al Ucrainei în următorii doi ani. Prima tranșă din acest program este așteptată în luna aprilie. În total, pachetul de sprijin financiar extern ajunge la aproximativ 136,5 miliarde de dolari. Fără aceste resurse, guvernul ucrainean spune că economia nu ar putea face față presiunilor generate de război.

„O armată puternică depinde de o economie puternică, pentru că toate resursele pe care le mobilizăm intern sunt direcționate spre apărarea națiunii”, a explicat ministrul de Finanțe.

Pentru a crește veniturile bugetare, autoritățile de la Kiev au adoptat și măsuri fiscale nepopulare. În decembrie 2024, guvernul a majorat pentru prima dată de la începutul invaziei mai multe taxe, inclusiv impozitul pe venituri personale, taxele pentru întreprinderile mici și contribuțiile din sectorul financiar. Estimările oficiale arată că veniturile interne ale statului ar putea ajunge în 2026 la aproximativ 67,5 miliarde de dolari, cu circa 15% mai mult decât în anul precedent.

Deficit uriaș și presiuni pentru noi taxe

În ciuda creșterii veniturilor, presiunea asupra bugetului rămâne uriașă. Bugetul Ucrainei pentru anul 2026 prevede cheltuieli de aproximativ 112 miliarde de dolari.

Aproape 60% din această sumă este destinată armatei și efortului de război, ceea ce lasă un deficit bugetar estimat la aproximativ 45 de miliarde de dolari.

Pentru a acoperi acest gol, guvernul încearcă să adopte noi măsuri fiscale în Parlament. Printre acestea se numără taxe suplimentare pentru platformele digitale și reducerea unor scutiri de TVA. Aceste măsuri sunt parte a unui nou acord financiar cu Fondul Monetar Internațional. Instituția a aprobat recent un program de împrumut în valoare de 8,1 miliarde de dolari pentru Ucraina, iar prima tranșă, de 1,5 miliarde de dolari, a fost deja plătită.

Oficialii FMI avertizează însă că guvernul trebuie să își mobilizeze mai eficient resursele interne și să intensifice lupta împotriva evaziunii fiscale pentru a menține stabilitatea bugetară.

Inflație, lipsă de muncitori și probleme energetice

În spatele cifrelor economice se ascunde însă o realitate socială dificilă. Războiul continuă să afecteze puternic nivelul de trai al populației și activitatea companiilor.

Inflația a scăzut semnificativ față de nivelurile înregistrate în timpul conflictului, când ajunsese la 26,6%. În prezent, rata anuală este estimată la aproximativ 7,4%. Cu toate acestea, prețurile ridicate la alimente și utilități continuă să pună presiune asupra populației.

Mulți ucraineni spun că se confruntă cu dificultăți financiare. Tetiana, o pensionară de 65 de ani din Kiev, afirmă că este nevoită să continue să muncească pentru a se descurca.

„Pensia este prea mică și nu este suficientă. Prețurile la alimente și utilități au crescut”, spune femeia.

În sectorul privat, companiile se confruntă cu lipsa forței de muncă, deoarece milioane de oameni au plecat din țară sau sunt mobilizați pe front. În plus, infrastructura energetică afectată de bombardamente provoacă frecvent pene de curent.

Banca centrală a Ucrainei avertizează că problemele din sectorul energetic vor continua să limiteze activitatea economică pentru o perioadă îndelungată. Din acest motiv, prognoza de creștere economică a fost redusă la aproximativ 1,8%.

Fondul Monetar Internațional estimează o evoluție similară, cu o creștere cuprinsă între 1,8% și 2,5% în următorul an.

Reconstrucția Ucrainei, o piață uriașă pentru investiții

În paralel cu efortul de război, autoritățile ucrainene și instituțiile internaționale lucrează deja la planurile pentru reconstrucția țării.

O evaluare realizată împreună cu Uniunea Europeană, Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite estimează costul total al reconstrucției la aproximativ 588 de miliarde de dolari. Această sumă include refacerea infrastructurii distruse, reconstrucția locuințelor, modernizarea rețelelor de transport și operațiuni de deminare în zonele afectate de lupte.

Pentru mediul de afaceri internațional, aceste proiecte reprezintă o oportunitate uriașă. Interesul pentru investiții există deja, chiar dacă războiul nu s-a încheiat.

„Vedem cum companii străine sunt interesate să investească în Ucraina și să se pregătească pentru perioada de după război”, a declarat Gennadiy Chyzhykov, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Ucrainei.

De ce ar putea Ucraina să crească mai repede decât România

Estimările băncii centrale ucrainene și ale Fondului Monetar Internațional arată că economia Ucrainei ar putea crește în 2026 cu aproximativ 1,8%. În același timp, instituțiile europene estimează pentru România o creștere economică de aproximativ 1,1%, după încetinirea semnificativă a economiei în anul precedent.

Diferența este explicată prin structura politicilor economice din cele două state. Ucraina beneficiază de un flux uriaș de bani externi și de cheltuieli masive pentru apărare și reconstrucție, care stimulează activitatea economică. România, în schimb, încearcă să reducă deficitul bugetar prin măsuri de consolidare fiscală, ceea ce poate tempera consumul și ritmul de creștere economică.