Planurile ambițioase ale UE de a recupera decalajul față de marile puteri tehnologice în domeniul inteligenței artificiale intră într-o etapă critică. Bruxelles-ul vrea să extindă masiv infrastructura digitală, însă realitatea din teren – de la lipsa energiei până la protestele locale – complică semnificativ această strategie.
Comisia Europeană pregătește lansarea unei noi strategii menite să crească rapid capacitatea de procesare a datelor la nivelul blocului comunitar. Documentul, care ar urma să fie prezentat oficial în luna mai, vizează triplarea capacității centrelor de date în următorii cinci până la șapte ani, conform Politico.
Obiectivul este clar: reducerea decalajului față de Statele Unite și China în cursa globală pentru inteligența artificială. În prezent, Europa se află în urma acestor competitori, iar infrastructura digitală – esențială pentru dezvoltarea AI – este considerată insuficientă.
Un nou cadru legislativ, denumit „Cloud and AI Development Act”, ar urma să faciliteze investițiile, să accelereze procesul de autorizare și să asigure accesul la energie pentru aceste proiecte. Oficialii europeni susțin că extinderea centrelor de date este vitală pentru inovare și competitivitate economică.
În prezent, Europa găzduiește peste 3.000 de centre de date, fiind al doilea hub global după America de Nord. Totuși, în termeni de capacitate energetică și putere de calcul, diferențele rămân semnificative.
Potrivit estimărilor din industrie, infrastructura digitală europeană este aproximativ la jumătate față de cea din SUA sau China. Această realitate pune presiune pe autorități să accelereze dezvoltarea, în condițiile în care cererea pentru servicii cloud și aplicații AI crește exploziv.
Centrele de date sunt concentrate în special în țări precum Germania, Franța, Irlanda sau Țările de Jos, însă noi regiuni încep să atragă investiții, inclusiv nordul Europei, datorită climatului mai rece, dar și sudul continentului, unde există mai mult spațiu disponibil.
Una dintre cele mai mari provocări este legată de consumul de energie. Centrele de date au utilizat aproximativ 1,5% din electricitatea globală în 2024, iar estimările indică o dublare a acestui procent până în 2030.
În Europa, presiunea asupra rețelelor electrice este deja vizibilă. În Irlanda, de exemplu, centrele de date au ajuns să consume mai multă energie decât gospodăriile urbane, un semnal clar al dezechilibrelor create de expansiunea rapidă.
Experții avertizează că, fără investiții majore în infrastructura energetică, extinderea centrelor de date ar putea duce la creșterea prețurilor la electricitate și la riscuri pentru securitatea aprovizionării.
Datele preliminare arată că aproximativ jumătate dintre centrele de date din Europa nu îndeplinesc standardele moderne de eficiență energetică. O parte semnificativă din energie este pierdută în procesele de răcire și funcționare a infrastructurii, nu în calculul propriu-zis.
Operatorii din industrie susțin că problema nu ține doar de consum, ci și de subfinanțarea rețelelor electrice. În lipsa unor investiții consistente, extinderea infrastructurii digitale devine tot mai dificilă.
Pe lângă energie, centrele de date au nevoie de cantități mari de apă pentru răcirea serverelor. În regiunile afectate de secetă, acest aspect devine extrem de sensibil.
În nord-estul Spaniei, de exemplu, dezvoltarea accelerată a centrelor de date a generat tensiuni majore. În Aragon, una dintre cele mai aride zone ale Europei, au fost aprobate zeci de proiecte în doar câțiva ani, în timp ce agricultura locală se confruntă cu lipsa apei.
Extinderea centrelor de date provoacă tot mai multe reacții negative din partea comunităților locale. În Italia, în regiunea Lombardia, locuitorii se opun proiectelor care transformă terenuri agricole în infrastructură tehnologică.
Criticii susțin că aceste investiții vin cu costuri sociale și de mediu ridicate: pierderea terenurilor, modificarea peisajului și impact asupra ecosistemelor. În plus, există temeri că beneficiile economice nu sunt distribuite echitabil.
Un sondaj recent arată că aproximativ trei sferturi dintre europeni susțin construirea de noi centre de date doar dacă acestea sunt alimentate din surse regenerabile și respectă reguli stricte privind utilizarea resurselor.
În timp ce companiile din domeniul tehnologic solicită reguli mai flexibile și proceduri mai rapide de autorizare, organizațiile de mediu avertizează asupra riscurilor.
Reprezentanții industriei consideră că centrele de date sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și că opoziția publică este exagerată. În schimb, activiștii susțin că autoritățile ignoră impactul real asupra mediului și comunităților.
Pe fondul acestor dificultăți, au apărut și propuneri neobișnuite. Unele voci din industrie, inclusiv antreprenori din domeniul spațial, au sugerat construirea centrelor de date pe orbită, pentru a evita limitările de pe Pământ.
Totuși, experții consideră că aceste idei sunt deocamdată nerealiste, din cauza costurilor uriașe și a complexității tehnice. Centrele de date sunt considerate infrastructură strategică pentru viitorul economic și tehnologic al continentului. Însă fără soluții clare pentru energie, apă și impactul asupra mediului, planurile ambițioase ale Uniunii riscă să întâmpine obstacole majore în implementare.