AI-ul ar putea depista cancerul de laringe doar ascultând vocea

Cercetătorii arată că, prin simpla analiză a vocii pacienților, AI-ul ar putea semnala cancerul de laringe.

Astfel, inteligența artificială deschide noi orizonturi în medicină, promițând metode de diagnostic rapide și mai puțin invazive, oferind șanse mai mari de tratament eficient.

Cancerul de largine va fi detectat mai repede cu ajutorul AI și a vocii pacienților

Foto: Freepik

Reducerea deficitului bugetar oferă României un argument important în fața agențiilor de rating, dar problemele economice rămân

22:20

Micron reaprinde optimismul în sectorul AI, iar piețele globale revin pe creștere. Investitorii ignoră temporar temerile privind evaluările

21:37

Inteligența artificială (AI) ar putea schimba radical modul în care este depistat cancerul de gât, prin analiza unor simple înregistrări vocale capabile să identifice din timp anomalii la nivelul corzilor vocale. În prezent, diagnosticul pentru cancerul laringian se bazează pe proceduri invazive precum endoscopia nazală video și biopsia, care nu sunt ușor accesibile tuturor pacienților.

Accesul la specialiști și la echipamentele necesare poate dura săptămâni, ceea ce întârzie depistarea bolii. Analiza automată a vocii pacientului ar putea detecta atât leziuni benigne, cât și forme incipiente de cancer laringian, deschizând calea către un diagnostic mai rapid, mai puțin costisitor și mai puțin invaziv, transmite Euronews.

La nivel global, cancerul laringian afectează peste un milion de persoane și provoacă anual aproximativ 100.000 de decese, fiind al 20-lea cel mai răspândit tip de cancer. Printre principalii factori de risc se numără fumatul, consumul de alcool și anumite tulpini ale virusului papiloma uman (HPV), potrivit datelor Cancer Research UK.

Rata de supraviețuire pe cinci ani variază între 35% și 78%, în funcție de stadiul bolii și de localizarea tumorii în laringe. Tocmai de aceea, depistarea timpurie este crucială pentru șansele de tratament. Un studiu recent arată că anomaliile corzilor vocale pot fi identificate pe baza sunetului vocii. AI-ul ar putea analiza înregistrări scurte pentru a semnala leziuni precum noduli sau polipi, dar și posibile forme incipiente de cancer.

Rezultatele preliminare sugerează că această tehnologie ar putea deveni o metodă simplă și rapidă de diagnostic.

„Am demonstrat că biomarkerii vocali pot diferenția vocile pacienților cu leziuni ale corzilor vocale de cele ale persoanelor sănătoase”, a explicat Phillip Jenkins, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral la Oregon Health and Science University (OHSU).

Care este următorul pas?

Unul dintre cele mai frecvente semne de avertizare pentru cancerul laringian îl reprezintă răgușeala persistentă, care durează mai mult de trei săptămâni. Alte simptome includ durere cronică în gât, tuse prelungită, dificultăți sau durere la înghițire, apariția unor noduli la nivelul gâtului și dureri de ureche, potrivit Frontiersin.org.

Metodele actuale de diagnosticare sunt eficiente, dar invazive și inconfortabile, necesitând echipamente scumpe și expertiză medicală specializată. Un instrument bazat pe analiză vocală ar putea face procesul mai accesibil, rapid și ieftin pentru un număr mult mai mare de pacienți.

În cadrul cercetării, echipa OHSU a analizat aproximativ 12.500 de înregistrări vocale provenite de la 306 persoane din America de Nord, care au căutat modificări acustice subtile precum variații de tonalitate, intensitate sau claritate armonică. Diferențe clare au fost observate la bărbați între vocile sănătoase, cele cu leziuni benigne și cele afectate de cancer. În cazul femeilor nu au fost identificate aceleași tipare, însă cercetătorii pun acest lucru pe seama dimensiunii reduse a eșantionului.

Următorul pas va fi antrenarea algoritmilor de AI pe seturi de date mai ample și testarea lor în clinici reale, pentru a verifica eficiența sistemului la ambele sexe.

„Instrumentele de sănătate bazate pe voce sunt deja testate în faze pilot. Pe baza acestor rezultate, cred că, odată cu seturi de date mai mari și validare clinică, astfel de metode ar putea intra în primele teste în următorii câțiva ani”, a precizat Jenkins.