Inteligența artificială, percepută ambivalent de români: 25% văd risc de adâncire a inegalităților, alți 25% cred că va reduce discrepanțele

Inteligența artificială (AI) stârnește dezbateri aprinse în România. Un nou studiu arată că românii sunt profund împărțiți între speranța că tehnologia va aduce mai multă echitate socială și teama că va crea o prăpastie și mai mare între privilegiați și cei lăsați în urmă. Modul în care AI va fi integrată în societate ar putea decide dacă România face un salt înainte sau rămâne blocată într-o nouă formă de polarizare.

Cum percep românii inteligența artificială

Potrivit cercetării realizate de RoCoach și Novel Research, aproape 36% dintre români cred că efectele AI vor depinde în primul rând de politicile publice și de modul în care autoritățile vor gestiona tranziția digitală. În același timp, 24,7% sunt optimiști și consideră că inteligența artificială ar putea contribui la reducerea diferențelor sociale și economice, în timp ce 23,4% se tem că noua tehnologie va accentua inegalitățile, favorizând o minoritate care înțelege și controlează acest domeniu.

Rezultatele vin pe fondul unei realități îngrijorătoare: România se află deja printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai mari decalaje sociale și economice. Faptul că nu există un consens în privința AI reflectă și o lipsă de încredere în capacitatea instituțiilor de a gestiona schimbările majore pe care le aduce tehnologia.

Euribor urcă pe fondul conflictului din Iran. Impact pentru debitorii români

19:12

Cipru ar putea începe să exporte gaze naturale în 2028

18:03

Percepțiile variază puternic în funcție de educație, vârstă și mediul de rezidență. De exemplu, 33% dintre cei cu studii superioare cred că AI poate reduce inegalitățile dacă este susținută de politici eficiente în educație, fiscalitate și incluziune socială. În schimb, în mediul rural, 30,4% văd AI ca pe un factor de excludere, față de doar 18% în mediul urban.

Generațiile tinere, mai optimiste dar mai vulnerabile

Diferențele de percepție devin și mai evidente când se analizează datele pe grupe de vârstă. Tinerii sub 35 de ani tind să fie mai încrezători în AI și să vadă în aceasta o oportunitate de dezvoltare, în timp ce persoanele peste 50 de ani privesc tehnologia cu mai multă precauție și scepticism.

Această dinamică este destul de paradoxală: generațiile tinere, deși mai optimiste, sunt totodată cele care vor resimți cel mai puternic efectele automatizării și transformării pieței muncii. Studiul arată că 62% dintre respondenți cred că tinerii vor fi cei mai afectați de schimbările aduse de AI, iar o treime recunosc că nu se simt pregătiți profesional pentru viitorul digital.

Problema este amplificată de faptul că doar 29% dintre participanți spun că organizațiile în care lucrează investesc în traininguri de adaptare la noile tehnologii. Această lipsă de pregătire practică riscă să transforme entuziasmul în dezamăgire atunci când transformările vor deveni concrete și rapide.

Politicile publice, factor decisiv între progres și polarizare

Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, avertizează că nu tehnologia în sine amplifică sau reduce inegalitățile, ci modul în care este integrată în societate: „AI-ul riscă să devină un nou criteriu de separare între cei care au acces la educație, resurse și oportunități și cei care rămân în urmă. Avem nevoie de leadership public care să țină cont de impactul uman al progresului tehnologic.”

În acest context, majoritatea românilor cer măsuri ferme din partea statului. Aproximativ 56,4% cred că autoritățile trebuie să creeze mecanisme clare de reglementare și control pentru utilizarea AI, 48% consideră că accesul la tehnologie și instruire digitală trebuie să fie egal pentru toată lumea, iar 41% cer urgent o strategie națională de educație digitală.