America a devenit „Vestul Sălbatic” al monedelor digitale

Ascensiunea monedelor digitale aduce provocări majore pentru reglementatori. Donald Trump promovează o variantă extremă de bani digitali privați. Europa a luat decizii. Marea Britanie se află la o răscruce strategică.

Marile centre financiare au început să adopte legi și reguli pentru un viitor digital

Tot mai mulți oameni preferă plățile rapide prin carduri sau aplicații, având acces la servicii complet digitalizate. În același timp, există temeri privind colectarea datelor personale și riscul supravegherii excesive. Criptomonedele și stablecoin-urile amplifică aceste dileme, oferind inovație, dar și vulnerabilități. Într-un șir mai lung de posibile riscuri, specialiștii avertizează că trecerea accelerată spre bani digitali poate declanșa crize financiare frecvente.

Marile centre financiare, inclusiv Londra, au început deja să adopte legi și reguli pentru acest viitor digital. Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, spune că vrea să plaseze Regatul Unit în fruntea inovației. Pentru aceasta, intenționează să faciliteze circulația stablecoin-urilor, sub un cadru de reglementare solid. Totuși, emisiunea unei monede digitale direct de către banca centrală pare deja o opțiune abandonată, comentează The Guardian.

Termen prelungit pentru locuințele cu TVA de 9%, din cauza blocajului ANCPI

12:19

UE caută un compromis cu Marea Britanie privind taxele universitare pentru studenții europeni după Brexit

09:31

Dilema între bani privați și monedă digitală de stat

Indiferent de preferințe, e clar că valul monedelor digitale va schimba economia globală. Pentru public, jargonul tehnic și avalanșa de opțiuni pot fi greu de înțeles. Furnizorii profită de teamă și lăcomie, comentează sursa citată, transformând economiile clienților în produse speculative. În caz de eșec, pierderile cad fie pe umerii utilizatorilor, fie pe cei ai statului. Această realitate readuce în discuție rolul unui CBDC (Central Bank Digital Currency – adică monedă digitală emisă de banca centrală) emis de guvern, ca instrument de stabilitate.

Susținătorii privatizării invocă riscul moral creat de garanția implicită a statului. Se afirmă că zonele financiare ar trebui să suporte singure consecințele falimentului.

Modelul american și implicațiile sale globale

Donald Trump promovează o variantă extremă de bani digitali privați. El sprijină stablecoin-urile susținute de dolar și un cadru legislativ favorabil acestora. Actul Genius, adoptat recent, lasă, însă, multe detalii nerezolvate, ceea ce face riscul dificil de evaluat. O interdicție explicită împiedică Rezerva Federală să participe la acest sistem, marcând o diferență puternică față de modelul chinez, bazat pe control de stat.

Această orientare transformă SUA în „vestul sălbatic” al monedelor digitale. Experții avertizează că o prăbușire este inevitabilă. Rămân incerte doar momentul și amploarea. În Europa continentală, abordarea este diferită: s-a decis deja lansarea unei monede digitale de bancă centrală. Nouă bănci europene pregătesc pentru anul viitor un stablecoin reglementat.

Poziția Marii Britanii între SUA și Europa

Deși Londra a respins modelul american, consecințele politicilor lui Trump pot afecta direct piața britanică. Numeroase bănci americane și firme financiare opace operează în City, aducând riscuri suplimentare. Primele dezbateri, lansate în 2021, avertizau deja că reglementările, oricât de stricte, nu pot ține pasul cu viteza riscurilor.

Inițial, se părea că Marea Britanie și UE vor merge în paralel pe acest drum. Între timp, Londra s-a repoziționat într-o zonă intermediară, între siguranța Bruxelles-ului și dinamismul american. Banca Angliei speră să creeze un sistem care să fie simultan sigur și competitiv. Însă provocarea este uriașă și rezultatul încă incert, mai scrie sursa citată.