Prima pagină » America a devenit „Vestul Sălbatic” al monedelor digitale

America a devenit „Vestul Sălbatic” al monedelor digitale

America a devenit
America a devenit "Vestul Sălbatic" al monedelor digitale / Foto: Unsplash

Ascensiunea monedelor digitale aduce provocări majore pentru reglementatori. Donald Trump promovează o variantă extremă de bani digitali privați. Europa a luat decizii. Marea Britanie se află la o răscruce strategică.

Marile centre financiare au început să adopte legi și reguli pentru un viitor digital

Tot mai mulți oameni preferă plățile rapide prin carduri sau aplicații, având acces la servicii complet digitalizate. În același timp, există temeri privind colectarea datelor personale și riscul supravegherii excesive. Criptomonedele și stablecoin-urile amplifică aceste dileme, oferind inovație, dar și vulnerabilități. Într-un șir mai lung de posibile riscuri, specialiștii avertizează că trecerea accelerată spre bani digitali poate declanșa crize financiare frecvente.

Marile centre financiare, inclusiv Londra, au început deja să adopte legi și reguli pentru acest viitor digital. Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, spune că vrea să plaseze Regatul Unit în fruntea inovației. Pentru aceasta, intenționează să faciliteze circulația stablecoin-urilor, sub un cadru de reglementare solid. Totuși, emisiunea unei monede digitale direct de către banca centrală pare deja o opțiune abandonată, comentează The Guardian.

Dilema între bani privați și monedă digitală de stat

Indiferent de preferințe, e clar că valul monedelor digitale va schimba economia globală. Pentru public, jargonul tehnic și avalanșa de opțiuni pot fi greu de înțeles. Furnizorii profită de teamă și lăcomie, comentează sursa citată, transformând economiile clienților în produse speculative. În caz de eșec, pierderile cad fie pe umerii utilizatorilor, fie pe cei ai statului. Această realitate readuce în discuție rolul unui CBDC (Central Bank Digital Currency – adică monedă digitală emisă de banca centrală) emis de guvern, ca instrument de stabilitate.

Susținătorii privatizării invocă riscul moral creat de garanția implicită a statului. Se afirmă că zonele financiare ar trebui să suporte singure consecințele falimentului.

Modelul american și implicațiile sale globale

Donald Trump promovează o variantă extremă de bani digitali privați. El sprijină stablecoin-urile susținute de dolar și un cadru legislativ favorabil acestora. Actul Genius, adoptat recent, lasă, însă, multe detalii nerezolvate, ceea ce face riscul dificil de evaluat. O interdicție explicită împiedică Rezerva Federală să participe la acest sistem, marcând o diferență puternică față de modelul chinez, bazat pe control de stat.

Această orientare transformă SUA în „vestul sălbatic” al monedelor digitale. Experții avertizează că o prăbușire este inevitabilă. Rămân incerte doar momentul și amploarea. În Europa continentală, abordarea este diferită: s-a decis deja lansarea unei monede digitale de bancă centrală. Nouă bănci europene pregătesc pentru anul viitor un stablecoin reglementat.

Poziția Marii Britanii între SUA și Europa

Deși Londra a respins modelul american, consecințele politicilor lui Trump pot afecta direct piața britanică. Numeroase bănci americane și firme financiare opace operează în City, aducând riscuri suplimentare. Primele dezbateri, lansate în 2021, avertizau deja că reglementările, oricât de stricte, nu pot ține pasul cu viteza riscurilor.

Inițial, se părea că Marea Britanie și UE vor merge în paralel pe acest drum. Între timp, Londra s-a repoziționat într-o zonă intermediară, între siguranța Bruxelles-ului și dinamismul american. Banca Angliei speră să creeze un sistem care să fie simultan sigur și competitiv. Însă provocarea este uriașă și rezultatul încă incert, mai scrie sursa citată.

Alte articole importante
Externalizarea salarizării accelerează în România și Europa: companiile își regândesc strategiile de HR – studiu
Analize
Externalizarea salarizării accelerează în România și Europa: companiile își regândesc strategiile de HR – studiu
Tendința de externalizare a proceselor de salarizare și a soluțiilor software asociate capătă amploare în România și în întreaga Europă, pe fondul digitalizării accelerate și al presiunii pentru eficiență operațională. Un studiu recent realizat de un furnizor european de soluții HR indică faptul că organizațiile își schimbă semnificativ modul în care gestionează payroll-ul, combinând externalizarea […]
Cum va ajuta — și cum nu va ajuta — planul mega al UE pentru criza energetică
Cum va ajuta — și cum nu va ajuta — planul mega al UE pentru criza energetică
Uniunea Europeană încearcă să gestioneze una dintre cele mai complexe crize energetice din ultimii ani, însă realitatea din teren arată că măsurile pregătite pot doar să atenueze efectele, nu să le elimine. În contextul conflictului din Golf și al tensiunilor din jurul Strâmtoarea Ormuz, Bruxelles-ul pregătește un pachet de urgență care reflectă mai degrabă limitele […]
Scandal cultural la nivel european: finanțarea Bienalei de la Veneția, pusă sub semnul întrebării
Economie mondială
Scandal cultural la nivel european: finanțarea Bienalei de la Veneția, pusă sub semnul întrebării
Uniunea Europeană se pregătește să ia o decizie cu impact major asupra uneia dintre cele mai prestigioase manifestări artistice din lume. Participarea Rusiei la ediția din 2026 a Bienala de la Veneția a declanșat un val de reacții politice și diplomatice, iar Bruxelles-ul analizează suspendarea finanțării acordate evenimentului. Declarația a fost făcută de Kaja Kallas, […]
Deficitele bugetare scapă de sub control în Europa: România, în fruntea clasamentului negativ
Analize
Deficitele bugetare scapă de sub control în Europa: România, în fruntea clasamentului negativ
Datele publicate de Eurostat arată o deteriorare vizibilă a finanțelor publice în majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană. În 2025, nu mai puțin de 11 țări au depășit pragul de deficit bugetar de 3% din PIB, stabilit prin regulile fiscale europene, iar România se află în fruntea acestui clasament nedorit. Cu un deficit de -7,9% […]
Dispare treptat cea mai controversată bancnotă din Europa. Ce trebuie să știe românii care o mai au
Bănci-Asigurări-IFN
Dispare treptat cea mai controversată bancnotă din Europa. Ce trebuie să știe românii care o mai au
Una dintre cele mai discutate decizii din istoria monedei euro intră în faza finală: retragerea completă din circulație a bancnotei de 500 de euro. Considerată ani la rând un simbol al tranzacțiilor cash de mari dimensiuni, această cupiură a devenit și una dintre cele mai controversate din cauza asocierii frecvente cu activități ilegale. Procesul de […]
Ormuz lovește economia: România, în prima linie a vulnerabilităților
Macroeconomie
Ormuz lovește economia: România, în prima linie a vulnerabilităților
Blocarea Strâmtorii Ormuz și șocul global al prețurilor la energie redesenează rapid harta riscurilor economice, iar România se conturează drept una dintre cele mai expuse economii din Europa. O analiză realizată de eToro arată că efectele conflictului din Orientul Mijlociu nu sunt doar conjuncturale, ci se suprapun peste slăbiciuni structurale deja existente: inflație ridicată, deficit […]