Războiul din Orientul Mijlociu pune presiune pe băncile centrale. Deciziile BCE și BoE pot schimba economia Europei pentru ani de zile

Escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran readuce în prim-plan una dintre cele mai dificile provocări pentru marile bănci centrale: combaterea inflației fără a sufoca economia. În Europa, atenția este îndreptată către Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Angliei (BoE), instituții care trebuie să decidă dacă răspund imediat la noile presiuni asupra prețurilor sau dacă evită măsuri care ar putea împinge economiile spre stagnare.

Pentru Christine Lagarde și Andrew Bailey, liderii celor două instituții, următoarele luni pot deveni decisive. Experiențele dureroase ale ultimilor ani continuă să influențeze fiecare analiză și fiecare decizie luată în contextul noilor turbulențe geopolitice, arată Politico.

Creșterea prețurilor la energie reaprinde temerile privind inflația

Conflictul din Orientul Mijlociu a alimentat noi îngrijorări legate de evoluția prețului petrolului și a energiei. Investitorii și economiștii urmăresc cu atenție efectele pe care acestea le pot avea asupra economiilor europene, într-un moment în care inflația nu a dispărut complet din peisaj.

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Pentru băncile centrale, pericolul este evident. Dacă prețurile la energie cresc suficient de mult și pentru o perioadă îndelungată, efectele se pot propaga rapid în întreaga economie. Costurile suplimentare ajung la companii, salarii și prețurile de consum, iar inflația poate redeveni o problemă majoră.

În același timp, o reacție prea agresivă prin majorarea dobânzilor riscă să afecteze investițiile, consumul și creșterea economică. Astfel, BCE și BoE se află într-un echilibru extrem de fragil.

Lecțiile dureroase ale anului 2022

Actuala situație amintește de perioada care a urmat invaziei ruse în Ucraina. Atunci, multe voci au acuzat băncile centrale că au reacționat prea lent la explozia inflației.

În zona euro și în Marea Britanie, inflația a ajuns la niveluri care nu mai fuseseră văzute de decenii. Criticii au susținut că autoritățile monetare au subestimat amploarea fenomenului și au întârziat majorările de dobândă.

Acea experiență continuă să influențeze strategiile actuale. Oficialii monetari sunt conștienți că o nouă întârziere ar putea afecta credibilitatea instituțiilor și ar putea permite inflației să se instaleze din nou în economie.

Economistul Paul Hollingsworth, de la BNP Paribas, rezumă dilema într-o formulare simplă: există două greșeli posibile. Prima este să reacționezi prea târziu și să fii obligat ulterior la măsuri mult mai dure. A doua este să majorezi dobânzile atunci când nu este necesar și să afectezi inutil economia.

BCE este urmărită și de o greșeală mai veche

Pentru Banca Centrală Europeană există o amintire și mai neplăcută decât criza inflaționistă din 2022.

În 2011, BCE a decis să majoreze dobânzile într-un moment în care economia era deja afectată de șocurile energetice. Ulterior, instituția a fost nevoită să renunțe rapid la acea strategie și să reducă dobânzile, pe măsură ce economia încetinea. Acea decizie este încă analizată de economiști și reprezintă un avertisment constant pentru actuala conducere a BCE.

Astăzi, inflația din zona euro se situează în jurul nivelului de 3,2%, peste ținta oficială de 2%. În plus, conflictul din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinile privind evoluția prețurilor în lunile următoare.

Din acest motiv, piețele financiare se așteaptă ca BCE să continue politica de înăsprire monetară și să mențină o atitudine prudentă.

Investitorii anticipează noi majorări ale dobânzilor

Analiștii estimează că Banca Centrală Europeană va continua să transmită un mesaj ferm privind combaterea inflației.

Pe lângă eventualele ajustări ale dobânzii de referință, instituția este așteptată să revizuiască prognozele economice. Estimările privind inflația ar putea fi majorate, în timp ce perspectivele de creștere economică ar putea fi reduse.

Mesajul principal ar urma să fie unul de vigilență. Oficialii BCE încearcă să evite situația în care șocurile energetice actuale se transformă într-o spirală inflaționistă de durată.

În același timp însă, există numeroși economiști care avertizează că situația actuală nu este identică cu cea din 2022 și că reacțiile excesive pot produce efecte negative importante.

Economiștii avertizează că o reacție prea dură poate provoca recesiune

Unii specialiști consideră că majorarea suplimentară a dobânzilor ar putea reprezenta o eroare costisitoare.

Economistul Holger Schmieding susține că economia europeană este deja afectată de costurile ridicate ale energiei și de incertitudinea generată de conflictul din Orientul Mijlociu. În aceste condiții, măsurile suplimentare de restricționare a creditării ar putea reduce și mai mult cererea.

Potrivit acestuia, actualul context diferă semnificativ de cel din urmă cu patru ani. Economia nu beneficiază de stimulente fiscale puternice, iar consumul și investițiile sunt deja sub presiune.

Prin urmare, o nouă rundă de majorări agresive ale dobânzilor ar putea crea condițiile pentru o încetinire economică accentuată.

Banca Angliei adoptă o poziție diferită

În Regatul Unit, situația este oarecum diferită. Inflația este estimată la aproximativ 2,8%, iar economia britanică transmite semnale de slăbiciune.

Piața muncii începe să încetinească, iar șomajul dă semne de creștere. În plus, costurile creditelor ipotecare au rămas ridicate, afectând gospodăriile și consumul.

În aceste condiții, Banca Angliei pare mai puțin dispusă să majoreze dobânzile. Menținerea actualului nivel este interpretată de mulți analiști ca o formă de înăsprire indirectă, deoarece piețele se așteptau anterior la reduceri ale costului creditării.

Guvernatorul Andrew Bailey a sugerat că instituția dispune de timp pentru a analiza impactul conflictului asupra economiei înainte de a lua măsuri suplimentare.

Vara care poate schimba direcția economiei europene

Atât BCE, cât și Banca Angliei se află într-un moment critic. Deciziile adoptate în lunile următoare nu vor influența doar nivelul inflației, ci și ritmul de creștere economică, investițiile și costurile de finanțare pentru milioane de companii și gospodării.

Pe de o parte, există riscul repetării greșelilor care au permis inflației să explodeze după pandemia de COVID-19 și după războiul din Ucraina. Pe de altă parte, există pericolul unei reacții exagerate care să împingă economiile europene către stagnare sau chiar recesiune.

Într-un context dominat de incertitudine geopolitică și volatilitate energetică, fiecare decizie a bancherilor centrali va fi analizată atent de piețe. Pentru Christine Lagarde și Andrew Bailey, vara anului 2026 ar putea deveni momentul care le va defini moștenirea profesională și direcția economiei europene pentru următorii ani.