Potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), ponderea energiei regenerabile în consumul brut de electricitate a ajuns la 47,5%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul 2023.
Evoluția confirmă tendința constant ascendentă din ultimele două decenii. În 2004, când Eurostat a început publicarea acestor date, energia regenerabilă reprezenta doar 15,9% din consumul brut de electricitate. Zece ani mai târziu, în 2014, ponderea crescuse la 28,6%, iar în 2024 nivelul este aproape triplu față de începutul perioadei de raportare.
Această dinamică reflectă investițiile masive în infrastructură energetică verde, politicile de decarbonizare adoptate la nivel european și presiunea tot mai mare pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, într-un context marcat de volatilitate geopolitică și de obiective climatice ambițioase.
În 2024, România s-a situat foarte aproape de media Uniunii Europene, cu o pondere a energiei regenerabile în consumul brut de electricitate de 47,64%. Nivelul indică o aliniere relativ bună la tendințele europene, într-un context în care structura producției interne este influențată atât de capacitățile hidroenergetice, cât și de dezvoltarea parcurilor eoliene și solare din ultimii ani.
Apropierea de media UE sugerează că România a reușit să mențină un echilibru între producția din surse clasice și extinderea capacităților regenerabile, însă diferențele regionale și ritmul investițiilor rămân factori care pot influența evoluția viitoare a indicatorului.
Datele Eurostat sunt relevante și pentru evaluarea progresului național în raport cu țintele asumate prin politicile europene de tranziție energetică și neutralitate climatică.
La nivelul statelor membre, diferențele rămân semnificative. Cele mai ridicate ponderi ale consumului final brut de energie provenit din surse regenerabile s-au înregistrat în Suedia, cu 62,8%, Finlanda, cu 52,1%, și Danemarca, cu 46,8%. Aceste țări beneficiază de resurse naturale favorabile și de politici publice orientate constant către dezvoltarea surselor curate.
La polul opus, cele mai scăzute ponderi au fost raportate în Belgia, cu 14,3%, Luxemburg, cu 14,7%, și Irlanda, cu 16,1%. Structura sistemelor energetice, limitările geografice și ritmul mai lent al investițiilor explică parțial aceste diferențe.
Discrepanțele între statele membre arată că tranziția energetică nu avansează uniform în întregul bloc comunitar, iar politicile naționale joacă un rol decisiv în accelerarea sau încetinirea procesului.
Analiza structurii producției de electricitate din surse regenerabile arată o diversificare accentuată a mixului energetic. Cea mai mare parte a electricității regenerabile generate în 2024 a provenit din energie eoliană, cu o pondere de 38%. Hidroenergia a reprezentat 26,4%, iar energia solară a ajuns la 23,4%.
Biocombustibilii solizi au contribuit cu 5,8%, în timp ce alte surse regenerabile au însumat 6,4%. Această distribuție evidențiază rolul tot mai important al tehnologiilor eoliene și solare, care au devenit piloni centrali ai producției de energie verde în UE.
Energia solară este, în același timp, sursa cu cea mai rapidă creștere. Dacă în 2008 reprezenta doar 1% din producția de electricitate regenerabilă, echivalentul a 7,4 TWh, în 2024 a ajuns la un volum de aproximativ 304 TWh. Expansiunea capacităților fotovoltaice este susținută de scăderea costurilor tehnologice, de schemele de sprijin și de interesul tot mai mare al consumatorilor și investitorilor.
Datele Eurostat arată că mai mult de 75% din electricitatea consumată în 2024 a fost generată din surse regenerabile în câteva state membre. Austria a raportat o pondere de 90,1%, bazată în principal pe hidroenergie. Suedia a ajuns la 88,1%, cu un mix dominat de hidro și eolian, iar Danemarca a înregistrat 79,7%, în special datorită producției eoliene.
Există și un grup consistent de țări care depășesc pragul de 50% din electricitate produsă din surse regenerabile. În această categorie se regăsesc Portugalia, cu 65,8%, Spania, cu 59,7%, Croația, cu 58%, Letonia, cu 55,5%, Finlanda, cu 54,3%, Germania, cu 54,1%, Grecia, cu 51,2%, și Țările de Jos, cu 50,5%.
Aceste niveluri indică o maturizare a infrastructurii energetice verzi și o capacitate crescută de integrare a surselor fluctuante în rețelele naționale.
La polul inferior al clasamentului se află statele în care ponderea electricității din surse regenerabile a rămas sub 25% în 2024. Malta a raportat doar 10,7%, Cehia 17,9%, Luxemburg 20,5%, Ungaria și Cipru câte 24,1%, iar Slovacia 24,9%.
Aceste valori indică provocări structurale legate de accesul la resurse naturale, capacitatea rețelelor de transport și distribuție, precum și de politicile de stimulare a investițiilor. În multe dintre aceste țări, dependența de sursele convenționale rămâne ridicată, iar ritmul de extindere a capacităților regenerabile este mai lent comparativ cu media europeană.