Prima pagină » Aproape jumătate din electricitatea UE vine din surse regenerabile, în 2024. România, foarte aproape de media europeană

Aproape jumătate din electricitatea UE vine din surse regenerabile, în 2024. România, foarte aproape de media europeană

Aproape jumătate din electricitatea UE vine din surse regenerabile, în 2024. România, foarte aproape de media europeană
Foto: Ministerul Energiei

Potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), ponderea energiei regenerabile în consumul brut de electricitate a ajuns la 47,5%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul 2023.

Nivel aproape triplu față de începutul perioadei de raportare

Evoluția confirmă tendința constant ascendentă din ultimele două decenii. În 2004, când Eurostat a început publicarea acestor date, energia regenerabilă reprezenta doar 15,9% din consumul brut de electricitate. Zece ani mai târziu, în 2014, ponderea crescuse la 28,6%, iar în 2024 nivelul este aproape triplu față de începutul perioadei de raportare.

Această dinamică reflectă investițiile masive în infrastructură energetică verde, politicile de decarbonizare adoptate la nivel european și presiunea tot mai mare pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili, într-un context marcat de volatilitate geopolitică și de obiective climatice ambițioase.

România, la un nivel apropiat de media UE

În 2024, România s-a situat foarte aproape de media Uniunii Europene, cu o pondere a energiei regenerabile în consumul brut de electricitate de 47,64%. Nivelul indică o aliniere relativ bună la tendințele europene, într-un context în care structura producției interne este influențată atât de capacitățile hidroenergetice, cât și de dezvoltarea parcurilor eoliene și solare din ultimii ani.

Apropierea de media UE sugerează că România a reușit să mențină un echilibru între producția din surse clasice și extinderea capacităților regenerabile, însă diferențele regionale și ritmul investițiilor rămân factori care pot influența evoluția viitoare a indicatorului.

Datele Eurostat sunt relevante și pentru evaluarea progresului național în raport cu țintele asumate prin politicile europene de tranziție energetică și neutralitate climatică.

Statele cu cele mai mari și cele mai mici ponderi ale energiei regenerabile

La nivelul statelor membre, diferențele rămân semnificative. Cele mai ridicate ponderi ale consumului final brut de energie provenit din surse regenerabile s-au înregistrat în Suedia, cu 62,8%, Finlanda, cu 52,1%, și Danemarca, cu 46,8%. Aceste țări beneficiază de resurse naturale favorabile și de politici publice orientate constant către dezvoltarea surselor curate.

La polul opus, cele mai scăzute ponderi au fost raportate în Belgia, cu 14,3%, Luxemburg, cu 14,7%, și Irlanda, cu 16,1%. Structura sistemelor energetice, limitările geografice și ritmul mai lent al investițiilor explică parțial aceste diferențe.

Discrepanțele între statele membre arată că tranziția energetică nu avansează uniform în întregul bloc comunitar, iar politicile naționale joacă un rol decisiv în accelerarea sau încetinirea procesului.

Structura producției de electricitate din surse regenerabile

Analiza structurii producției de electricitate din surse regenerabile arată o diversificare accentuată a mixului energetic. Cea mai mare parte a electricității regenerabile generate în 2024 a provenit din energie eoliană, cu o pondere de 38%. Hidroenergia a reprezentat 26,4%, iar energia solară a ajuns la 23,4%.

Biocombustibilii solizi au contribuit cu 5,8%, în timp ce alte surse regenerabile au însumat 6,4%. Această distribuție evidențiază rolul tot mai important al tehnologiilor eoliene și solare, care au devenit piloni centrali ai producției de energie verde în UE.

Energia solară este, în același timp, sursa cu cea mai rapidă creștere. Dacă în 2008 reprezenta doar 1% din producția de electricitate regenerabilă, echivalentul a 7,4 TWh, în 2024 a ajuns la un volum de aproximativ 304 TWh. Expansiunea capacităților fotovoltaice este susținută de scăderea costurilor tehnologice, de schemele de sprijin și de interesul tot mai mare al consumatorilor și investitorilor.

Țările cu peste 75% din electricitate din surse regenerabile

Datele Eurostat arată că mai mult de 75% din electricitatea consumată în 2024 a fost generată din surse regenerabile în câteva state membre. Austria a raportat o pondere de 90,1%, bazată în principal pe hidroenergie. Suedia a ajuns la 88,1%, cu un mix dominat de hidro și eolian, iar Danemarca a înregistrat 79,7%, în special datorită producției eoliene.

Există și un grup consistent de țări care depășesc pragul de 50% din electricitate produsă din surse regenerabile. În această categorie se regăsesc Portugalia, cu 65,8%, Spania, cu 59,7%, Croația, cu 58%, Letonia, cu 55,5%, Finlanda, cu 54,3%, Germania, cu 54,1%, Grecia, cu 51,2%, și Țările de Jos, cu 50,5%.

Aceste niveluri indică o maturizare a infrastructurii energetice verzi și o capacitate crescută de integrare a surselor fluctuante în rețelele naționale.

Statele cu ponderi reduse ale electricității verzi

La polul inferior al clasamentului se află statele în care ponderea electricității din surse regenerabile a rămas sub 25% în 2024. Malta a raportat doar 10,7%, Cehia 17,9%, Luxemburg 20,5%, Ungaria și Cipru câte 24,1%, iar Slovacia 24,9%.

Aceste valori indică provocări structurale legate de accesul la resurse naturale, capacitatea rețelelor de transport și distribuție, precum și de politicile de stimulare a investițiilor. În multe dintre aceste țări, dependența de sursele convenționale rămâne ridicată, iar ritmul de extindere a capacităților regenerabile este mai lent comparativ cu media europeană.

Alte articole importante
Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare
Cei șase aliați NATO aflați în pericol la reacția lui Trump privind cheltuielile pentru apărare
Evaluarea pregătită de NATO poate transforma summitul de la Ankara într-un test major pentru mai multe state europene. Mai multe state membre NATO riscă să intre în colimatorul președintelui american Donald Trump din cauza întârzierilor în atingerea noilor obiective privind cheltuielile pentru apărare. Cu doar câteva săptămâni înaintea summitului alianței programat la Ankara, presiunea asupra […]
Acordul SUA-Iran aduce calm pe piețe, dar nu rezolvă criza energetică a Europei. Problemele reale abia încep
Acordul SUA-Iran aduce calm pe piețe, dar nu rezolvă criza energetică a Europei. Problemele reale abia încep
Anunțul privind un acord provizoriu între Statele Unite și Iran pentru încetarea conflictului a fost primit cu entuziasm de piețele financiare internaționale. Investitorii au reacționat imediat, iar prețurile petrolului și gazelor naturale au coborât la cele mai reduse niveluri din ultimele luni, alimentând speranțele că una dintre cele mai mari amenințări la adresa securității energetice […]
Binance va pierde permisiunea de a opera în UE, spun surse Reuters
Piață de Capital - Fonduri
Binance va pierde permisiunea de a opera în UE, spun surse Reuters
Bruxellesul este pe cale să dea una dintre cele mai importante lovituri industriei cripto din ultimii ani. Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare a criptomonedelor din lume, riscă să își piardă dreptul de a opera pe piața Uniunii Europene începând din luna iulie, după ce cererea sa de autorizare ar urma să fie respinsă […]
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Piață de Capital - Fonduri
Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie
Românii racordați la rețelele de gaze naturale vor beneficia, începând cu 1 iulie 2026, de tarife mai mici pentru serviciul de distribuție, după ce Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat noul pachet de tarife reglementate aplicabile la nivel național. Decizia vizează cei 27 de operatori de distribuție licențiați din România și […]
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bănci-Asigurări-IFN
Bruxelles-ul deja își planifică următoarea criză bancară
Bruxelles-ul pregătește deja terenul pentru următoarea criză bancară. La trei ani după colapsul Credit Suisse și la aproape două decenii de la criza financiară globală din 2008, Comisia Europeană lucrează la un nou mecanism menit să împiedice transformarea falimentului unei bănci majore într-o problemă sistemică pentru întreaga economie europeană. Potrivit unui document confidențial consultat de […]
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
Piață de Capital - Fonduri
Costurile de împrumut ale României se reduc după detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Ce se întâmplă cu dobânzile și petrolul
România beneficiază de un val de optimism pe piețele financiare internaționale, după semnalele privind o posibilă normalizare a relațiilor dintre Statele Unite și Iran. Relaxarea tensiunilor geopolitice a avut efecte imediate asupra piețelor de obligațiuni și asupra cotațiilor petrolului, iar investitorii au început să reevalueze riscurile din regiune. Costurile de finanțare ale statului român au […]