Încrederea în economie se prăbușește: analiștii financiari văd riscuri tot mai mari pentru România

Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a înregistrat o scădere puternică în luna martie, semnalând o deteriorare accentuată a percepției asupra economiei. Datele arată o schimbare semnificativă de sentiment în rândul analiștilor financiari, pe fondul unor factori interni și externi care amplifică incertitudinea.

Potrivit celor mai recente informații, indicatorul a coborât cu peste 10 puncte, ajungând la 38,2 puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultima perioadă.

Anticipațiile și condițiile curente, în scădere simultană

Declinul Indicatorului de Încredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România nu este izolat, ci reflectă o deteriorare generalizată a percepțiilor. Componenta de anticipații, care măsoară așteptările privind evoluția economică în următoarele 12 luni, a scăzut semnificativ, depășind pragul de 10 puncte în minus.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

În același timp, componenta care evaluează condițiile curente – inclusiv mediul de afaceri și piața muncii – a înregistrat o scădere consistentă, confirmând că problemele nu sunt doar de perspectivă, ci și de prezent. Această dublă deteriorare indică o presiune reală asupra economiei, resimțită atât la nivelul companiilor, cât și al populației.

Inflația și dobânzile, în centrul îngrijorărilor

Potrivit declarațiilor oficiale, creșterea incertitudinii este alimentată în principal de evoluțiile de pe piețele internaționale, inclusiv criza petrolului și aversiunea globală la risc. Acestea au dus la majorarea anticipațiilor inflaționiste și la creșterea așteptărilor privind dobânzile.

Rata inflației estimată pentru următoarele 12 luni a urcat semnificativ, depășind 7,6%, ceea ce indică presiuni persistente asupra prețurilor. Aproape jumătate dintre analiști anticipează o accelerare a inflației, în timp ce doar o parte mai mică vede o posibilă scădere.

În acest context, se conturează și o perspectivă de înăsprire a condițiilor financiare, prin dobânzi mai ridicate, ceea ce ar putea afecta atât consumul, cât și investițiile.

Leul, sub presiune: majoritatea analiștilor văd depreciere

Un alt semnal important vine din zona cursului de schimb. Majoritatea covârșitoare a participanților la sondaj estimează că leul se va deprecia în raport cu euro în următoarele 12 luni.

Estimările indică un curs mediu de peste 5,13 lei pentru un euro pe termen de șase luni și peste 5,16 lei pe termen de un an, ceea ce ar însemna o continuare a tendinței de slăbire a monedei naționale. Această evoluție este strâns legată de dezechilibrele economice și de percepția de risc, care influențează fluxurile de capital și stabilitatea financiară.

Creșterea economică, revizuită în jos

Pe lângă inflație și curs valutar, analiștii au ajustat în sens negativ și estimările privind creșterea economică. Așteptările pentru anul în curs au fost reduse, ceea ce reflectă o perspectivă mai prudentă asupra evoluției economiei românești.

Această ajustare vine într-un context global complicat, în care tensiunile geopolitice și volatilitatea piețelor afectează inclusiv economiile emergente.

Un barometru important pentru economia României

Indicatorul de Încredere Macroeconomică este calculat lunar de Asociația CFA România și reprezintă unul dintre cele mai relevante instrumente de evaluare a sentimentului din piață. Acesta are valori între 0 și 100, unde nivelurile scăzute indică lipsă de încredere în economie.

Sondajul este realizat de peste 14 ani și include opiniile analiștilor financiari și ale candidaților CFA, oferind o imagine detaliată asupra percepțiilor privind mediul economic, piața muncii, veniturile și perspectivele generale.

Pe lângă acest indicator, analiza include și estimări pentru inflație, dobânzi, curs valutar și evoluția piețelor financiare, conturând astfel o imagine amplă a direcției în care se îndreaptă economia.