Creșterea costului vieții și incertitudinile economice îi determină pe români să își schimbe rapid comportamentul financiar. Tot mai mulți consumatori adoptă o strategie defensivă, concentrată pe reducerea cheltuielilor și pe prioritizarea strictă a nevoilor de bază.
Un sondaj realizat de tbi bank în luna aprilie arată că aproape opt din zece români au redus cheltuielile neesențiale în prima parte a anului, în timp ce peste jumătate au decis să amâne achiziții importante, semn că presiunea economică este resimțită la scară largă.
Datele indică o schimbare vizibilă în modul în care românii își gestionează banii. Aproximativ 77% dintre respondenți spun că au tăiat drastic cheltuielile care nu sunt esențiale, iar aproape 57% au ales să amâne investiții majore, cum ar fi achiziția de electrocasnice, mașini sau renovări. Această tendință reflectă o prudență crescută, determinată de incertitudinile economice și de scumpirile din ultimele luni. Practic, consumul devine mai calculat, iar deciziile financiare sunt analizate mult mai atent decât în anii anteriori.
Sondajul realizat pe un eșantion de peste 1.000 de angajați arată că imaginea generală este una de echilibru fragil, în care stabilitatea financiară este menținută cu dificultate.
Pentru o parte semnificativă a populației, situația financiară nu s-a îmbunătățit. Aproape 40% dintre respondenți spun că se află într-o poziție stabilă, dar mai slabă decât anul trecut, în timp ce aproape un sfert consideră că nu există schimbări majore.
În același timp, peste 13% declară că situația lor este mai dificilă și mai instabilă decât în 2025, ceea ce indică o presiune în creștere asupra veniturilor și asupra bugetelor personale.
Reprezentanții tbi bank subliniază că această evoluție confirmă o tendință clară: românii devin mai prudenți, iar controlul cheltuielilor devine o prioritate.
Principalul factor care influențează comportamentul financiar este creșterea costului vieții. Peste 63% dintre respondenți indică acest aspect drept cea mai mare provocare în 2026.
În același timp, aproape 47% menționează stagnarea sau instabilitatea veniturilor, în paralel cu creșterea cheltuielilor. La acestea se adaugă cheltuielile neprevăzute, semnalate de peste 42% dintre participanți la sondaj, care pot destabiliza rapid bugetele gospodăriilor. Aceste elemente creează un context dificil, în care mulți români sunt nevoiți să își regândească prioritățile și să renunțe la cheltuieli considerate anterior obișnuite.
Capacitatea de a face față cheltuielilor curente rămâne redusă. Aproape jumătate dintre respondenți spun că veniturile le acoperă cheltuielile lunare doar la limită, fără posibilitatea de economisire.
Doar aproximativ 30% afirmă că reușesc să acopere integral cheltuielile și să pună deoparte bani, ceea ce arată că economisirea devine un obiectiv tot mai greu de atins.
În plus, incertitudinile economice influențează puternic comportamentul financiar: 41% dintre români spun că aceste incertitudini le afectează planificarea, iar peste 21% recunosc că îngrijorările financiare le influențează frecvent deciziile.
Un alt semnal important vine din capacitatea de rezistență financiară. Aproape 29% dintre români spun că ar putea face față pierderii principalei surse de venit doar pentru 1-3 luni, iar peste 23% estimează că ar rezista între 3 și 6 luni. Aceste date indică o vulnerabilitate ridicată în fața unor șocuri economice majore, cum ar fi pierderea locului de muncă sau apariția unor cheltuieli neprevăzute.
În același timp, utilizarea creditelor rămâne moderată. Aproape jumătate dintre respondenți nu au apelat la finanțare în ultimul an, însă peste 26% au folosit carduri de credit sau descoperit de cont pentru a acoperi cheltuieli curente.
Pentru majoritatea românilor, soluțiile sunt clare: venituri mai mari și economii mai consistente. Peste 42% spun că o creștere salarială sau un job mai bine plătit ar avea cel mai mare impact asupra siguranței financiare.
Aproape 29% consideră esențială existența unui fond de rezervă accesibil, în timp ce peste 21% cred că investițiile care generează venituri suplimentare ar putea contribui la stabilitate. Aceste răspunsuri indică o orientare tot mai puternică spre securitate financiară și reducerea riscurilor.