România a încheiat oficial capitolul dedicat pensiilor private în cadrul procesului de aderare la OCDE, după ce toate recomandările din această arie au fost îndeplinite. Anunțul a fost făcut de Dan Armeanu, vicepreședinte al ASF responsabil de piața pensiilor private, într-un interviu acordat MEDIAFAX.
Potrivit oficialului, evaluările realizate la Paris confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată a pensiilor private din regiune. Următorul pas este implementarea efectivă a noii legi privind plata sumelor acumulate în Pilonul II și Pilonul III. Termenul asumat de statul român pentru aderarea la OCDE este finalul anului 2026.
Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată pe 5 ianuarie 2026 de președintele Nicușor Dan, după ce fusese adoptată de Camera Deputaților pe 23 decembrie și armonizată cu deciziile Curții Constituționale.
Actul normativ are un termen de intrare în vigoare de un an, ceea ce înseamnă că, începând cu 5 ianuarie 2027, plățile către beneficiari se vor face în baza noului cadru legal.
„Autoritatea de Supraveghere Financiară a îndeplinit toate recomandările din aria pensiilor private în procesul de aderare la OCDE, iar evaluările de la Paris confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune. Astfel, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE”, a declarat Dan Armeanu.
Acesta a precizat că următoarea etapă vizează finalizarea normelor secundare și a mecanismelor operaționale, în calendarul stabilit.
ASF lucrează deja la cadrul legislativ secundar care va intra în vigoare după 5 ianuarie 2027. Prioritatea este crearea infrastructurii necesare pentru înființarea furnizorilor de plată și a fondurilor de plată, astfel încât sistemul să funcționeze eficient și să protejeze interesele participanților.
Un element de noutate față de reglementările tranzitorii actuale este apariția fondului de pensii viagere, care va permite plata sumelor acumulate sub forma unei rente pe viață.
Potrivit vicepreședintelui ASF, demersurile oficiale pentru înființarea fondurilor de plată pot fi inițiate doar după intrarea în vigoare a legii și a normelor de aplicare.
În ceea ce privește prima plată efectuată în baza noii legi, oficialul a subliniat că nu poate fi avansată o estimare clară în acest moment, întrucât este necesară finalizarea normelor secundare, autorizarea entităților implicate și operaționalizarea completă a mecanismului.
Legea stabilește că plafonul pentru plățile unice este echivalentul a 12 indemnizații sociale. Datele disponibile la 30 ianuarie 2026 arată că valoarea medie a contului era de 25.203 lei în Pilonul II și 7.731 lei în Pilonul III.
În aceste condiții, proporția celor care vor opta pentru plăți unice va deveni clară doar după aplicarea efectivă a legii. ASF nu deține informații detaliate privind persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, însă estimările indică faptul că anul 2030 ar putea marca un vârf al cererilor de plată, pe măsură ce cohortele de participanți se apropie de pensionare.
Potrivit datelor prezentate de Dan Armeanu, anul 2025 a adus cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului de pensii private, care funcționează de 18 ani.
Randamentul mediu al fondurilor a fost de 19,2%, iar activele totale au depășit în prima parte a lunii ianuarie 2026 pragul de 215 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 43 miliarde euro. Sistemul reprezintă în prezent peste 11% din PIB.
Structura investițională este dominată de titluri de stat, care reprezintă aproximativ 65% din portofolii, și de acțiuni, cu o pondere de circa 26%. Aproximativ 94% din active sunt investite în instrumente emise în România, ceea ce face din fondurile de pensii private principalii investitori instituționali locali.
Întrebat dacă există riscul unor scăderi în contextul reducerilor salariale sau al unei atitudini mai prudente față de consum și investiții, vicepreședintele ASF a declarat că nu sunt anticipate scăderi structurale ale celor doi piloni.
Contribuțiile sunt recurente și orientate pe termen lung, iar administrarea prudentă și diversificată a activelor permite absorbția eventualelor episoade de volatilitate economică.
„Ne așteptăm la o evoluție pozitivă a sistemului de pensii private în 2026”, a afirmat Dan Armeanu, subliniind că dimensiunea actuală a activelor și structura investițională creează o capacitate semnificativă de absorbție a șocurilor.