Prima pagină » Meta intră într-o nouă eră: angajații devin sursă directă pentru antrenarea inteligenței artificiale

Meta intră într-o nouă eră: angajații devin sursă directă pentru antrenarea inteligenței artificiale

Meta intră într-o nouă eră: angajații devin sursă directă pentru antrenarea inteligenței artificiale
Foto: Unsplash

Gigantul tehnologic Meta Platforms face un pas major în cursa globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, introducând un sistem intern de monitorizare a activității angajaților care ar putea schimba radical modul în care sunt create și perfecționate modelele AI. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, compania va colecta date detaliate despre modul în care angajații folosesc computerele, inclusiv mișcările mouse-ului, clicurile și apăsările de taste.

Inițiativa, denumită Model Capability Initiative (MCI), este parte a unei strategii mai ample prin care compania încearcă să accelereze dezvoltarea agenților inteligenți capabili să reproducă comportamentul uman în mediul digital. Practic, fiecare acțiune de zi cu zi a angajaților devine o lecție pentru algoritmi, arată Reuters.

Cum funcționează noul sistem și ce date sunt colectate

Programul implementat de Meta rulează pe aplicațiile și site-urile utilizate în scop profesional și are capacitatea de a înregistra interacțiuni detaliate cu interfața digitală. În plus, software-ul realizează periodic capturi de ecran, oferind astfel o imagine completă a modului în care utilizatorii navighează, selectează opțiuni sau folosesc scurtături de tastatură.

Scopul declarat este unul tehnic: îmbunătățirea performanței modelelor de inteligență artificială în sarcini în care acestea încă întâmpină dificultăți. De exemplu, replicarea modului în care oamenii interacționează cu meniuri complexe sau execută comenzi rapide este considerată o provocare majoră pentru sistemele actuale.

Reprezentanții companiei susțin că aceste date sunt esențiale pentru dezvoltarea unor agenți AI capabili să execute sarcini reale pe computer, nu doar să genereze text sau cod. În acest sens, comportamentul uman devine materia primă pentru următoarea generație de produse digitale.

Viziunea Meta: agenți AI care preiau munca de zi cu zi

Strategia companiei este clar orientată spre automatizare. Conducerea Meta a transmis intern că obiectivul pe termen lung este ca agenții AI să preia o mare parte din activitățile zilnice, în timp ce oamenii vor avea roluri de supraveghere, validare și optimizare.

Această direcție face parte dintr-un program mai amplu, redenumit recent Agent Transformation Accelerator (ATA), care vizează integrarea inteligenței artificiale în toate procesele interne. În paralel, compania încurajează deja angajații să utilizeze instrumente AI pentru programare și alte sarcini, chiar dacă eficiența inițială poate fi mai scăzută.

Transformarea este atât de profundă încât Meta a început să redefinească rolurile profesionale, introducând concepte precum „AI builder”, un titlu generic care reflectă noua realitate în care majoritatea angajaților contribuie direct sau indirect la dezvoltarea inteligenței artificiale.

Concedieri și restructurări: reversul automatizării

Această tranziție vine însă cu un cost social semnificativ. Meta Platforms intenționează să reducă aproximativ 10% din forța de muncă la nivel global, începând cu luna mai, iar alte reduceri nu sunt excluse până la finalul anului.

Tendința nu este izolată. Amazon a eliminat deja zeci de mii de posturi, iar Block a făcut reduceri masive de personal. În întreg sectorul tehnologic, automatizarea și eficientizarea devin priorități, iar inteligența artificială este principalul motor al acestor schimbări.

Instrumentele AI sunt deja capabile să creeze aplicații, să analizeze volume mari de date și să execute sarcini complexe cu intervenție umană minimă, ceea ce determină companiile să regândească structura organizațională.

Îngrijorări privind supravegherea angajaților

Implementarea unui astfel de sistem ridică însă întrebări serioase legate de confidențialitate și supraveghere la locul de muncă. Specialiștii în drept avertizează că monitorizarea tastelor și capturile de ecran reprezintă un nivel avansat de control asupra activității angajaților.

În Statele Unite, cadrul legal permite în general astfel de practici, cu condiția ca angajații să fie informați. Însă în Europa, situația este mult mai strictă. Regulile impuse de Regulamentul general privind protecția datelor limitează semnificativ posibilitatea companiilor de a colecta date detaliate despre comportamentul utilizatorilor.

În unele țări europene, monitorizarea electronică a angajaților este permisă doar în condiții excepționale, iar înregistrarea tastelor poate fi considerată ilegală în absența unor suspiciuni grave. Acest contrast evidențiază diferențele majore dintre piețele globale în ceea ce privește echilibrul dintre inovație și protecția drepturilor individuale.

Alte articole importante
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companii
Chirițoiu: 91% din volumul ajutoarelor de stat a ajuns la firme cu capital românesc
Companiile cu capital românesc au primit 91% din valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de România, în timp ce firmele cu capital majoritar străin au beneficiat de 9% din fonduri, a declarat vineri președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment de specialitate organizat la Sinaia și provin din […]
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Companii
Planurile de restructurare ale TAROM și CE Oltenia trebuie renegociate cu Bruxelles-ul. Chirițoiu: Demersurile încep în noiembrie
Planurile de restructurare ale TAROM și Complexului Energetic Oltenia trebuie renegociate cu Comisia Europeană, după ce măsurile prevăzute inițial nu au fost realizate integral, iar calendarul acestora a ajuns la termen. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că autoritățile române vor începe demersurile în noiembrie, obiectivul fiind ca noile înțelegeri să fie stabilite, în […]
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Kanani: Leasingul funciar ar putea atrage mai mulți bani în agricultura românească, fără garanții de stat
Introducerea leasingului funciar în legislația românească ar putea debloca finanțări suplimentare pentru agricultură și ar permite fermelor să atragă capital folosind terenurile pe care le dețin, fără să fie necesare garanții de stat, susține Jabbar Kanani, președintele Agricover. Acesta consideră că principala problemă a sectorului nu este lipsa banilor din sistemul bancar, ci faptul că […]
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
„Măcel total” pe Wall Street după victoria democraților. Temeri că opoziția față de centrele de date va lovi boom-ul inteligenței artificiale
Victoriile electorale ale democraților din Statele Unite au declanșat un val de îngrijorare pe Wall Street, unde investitorii se tem că noile autorități vor încetini dezvoltarea centrelor de date care susțin expansiunea inteligenței artificiale. În ședința de joi, S&P 500 a pierdut peste 4%, Nasdaq Composite s-a depreciat cu 5,5%, iar indicele VIX, care măsoară […]
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Raliu scurt pentru Nuclearelectrica. Efectul repornirii Unității 1 de la Cernavodă : SNN închide pe verde într-o zi roșie pentru indicele BET
Repornirea Unității 1 de la Cernavodă a adus doar un plus modest pentru acțiunile Nuclearelectrica (SNN) la finalul ședinței de joi. Deși titlul a deschis în forță și a urcat până la 63,3 lei (+4%), valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația la minimul ședinței, de 60,8 lei (+0,16%). Acțiunea […]
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
Analize
România a atras 108,3 miliarde de euro din fonduri europene în aproape două decenii. Contribuția la bugetul UE a fost de 35,9 miliarde de euro
România a primit aproximativ 108,3 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile în perioada 2007-2025 și a contribuit cu circa 35,9 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Diferența dintre sumele atrase și contribuția națională depășește 72 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, pentru fiecare euro virat la bugetul comunitar, România a primit […]