Atac frontal în energie: Premierul acuză blocaje, speculă și lipsă de investiții în companiile de stat

Premierul Ilie Bolojan a lansat unele dintre cele mai dure critici din ultimii ani la adresa sectorului energetic, vizând direct două dintre cele mai importante companii de stat: Transelectrica și Hidroelectrica. Declarațiile vin într-un moment în care piața energiei este deja sub presiune, iar discuțiile despre prețuri, investiții și securitate energetică domină agenda publică.

Consumul real vs. „explozia” de avize: cifrele care ridică semne de întrebare

Șeful Guvernului a pus în contrast consumul real de energie al României cu dimensiunea autorizațiilor de racordare emise în ultimii ani. Potrivit acestuia, în perioadele de vârf din iarnă, România utilizează aproximativ 9.000 de megawați, în timp ce vara consumul scade spre 5.500–6.000 MW.

În acest context, premierul a semnalat o discrepanță majoră: au fost emise sau sunt în curs de procesare avize de racordare pentru aproximativ 120.000 MW. Diferența uriașă între necesar și capacitățile autorizate ridică suspiciuni privind modul în care a fost gestionat accesul la rețelele electrice.

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%

12:14

„Am eliberat autorizații de 80.000 de megawați, încă 30.000 în procesare. Deci, față de 9.000 necesari, avem 120.000 de megawați eliberați sau în procesare”, a declarat premierul într-un interviu acordat la The News Man Podcast.

Acuzații de blocaj și speculă pe piața energiei

În centrul criticilor se află Transelectrica, compania responsabilă de gestionarea sistemului energetic național. Premierul susține că instituția ar fi permis un mecanism prin care avizele de racordare au fost obținute de firme fără capacitate reală de investiții.

Potrivit lui Bolojan, unele dintre aceste entități ar fi funcționat ca vehicule speculative, obținând avize pe care ulterior le-au vândut, fără să construiască efectiv capacități de producție.

„Au făcut niște bani zdraveni”, a afirmat premierul, sugerând că fenomenul a generat câștiguri consistente pentru unii actori din piață, în timp ce consumatorii au suportat indirect costuri mai mari la energie. Aceste practici ar fi contribuit la blocarea accesului real la rețea pentru investitori serioși și la menținerea unor prețuri ridicate, în lipsa unei producții suficiente.

Critici directe la Hidroelectrica: lipsa investițiilor în stocare

În paralel, Hidroelectrica a fost vizată pentru ceea ce premierul consideră a fi o lipsă de reacție strategică. Deși compania produce aproximativ un sfert din energia României, aceasta nu ar fi investit suficient în capacități de stocare.

„Apa curge de la deal la vale”, a spus Bolojan, sugerând că profitabilitatea companiei este influențată mai degrabă de condițiile naturale decât de performanța managerială.

Premierul a explicat că, în lipsa stocării, energia produsă în exces în timpul zilei — când prețurile sunt scăzute sau chiar negative — este vândută în pierdere, în loc să fie stocată și valorificată seara, când prețurile cresc semnificativ.

„Pot să facă 1.500 de megawați de stocare într-un an jumate, doi ani de zile, maxim, dar n-au făcut nimic”, a declarat șeful Guvernului.

Diferențe uriașe de preț și lipsa capacităților de stocare

Unul dintre argumentele centrale ale premierului vizează volatilitatea prețurilor. În anumite intervale, energia poate ajunge la valori foarte scăzute sau chiar negative în timpul zilei, pentru ca seara să urce la 700–800 de lei.

Fără infrastructură de stocare, aceste diferențe nu pot fi exploatate în beneficiul consumatorilor sau al companiilor. Bolojan susține că investițiile în baterii și alte soluții ar reduce semnificativ aceste variații și ar stabiliza piața.

Extinderea criticilor: evaziune în piața combustibililor

Premierul a extins analiza și către sectorul combustibililor, unde a semnalat probleme legate de antrepozitele fiscale. Potrivit acestuia, numărul mare de depozite ar fi permis apariția unor mecanisme de evaziune.

„Având în vedere că din prețul total al combustibilului o bună parte înseamnă taxe, accize și TVA, gândiți-vă că aici evaziunea este enormă”, a declarat Bolojan.

Guvernul a introdus recent măsuri de autorizare mai stricte, cu scopul de a limita aceste practici și de a crește transparența în sector.

„Să menținem lumina aprinsă”: mesajul final al Guvernului

Declarațiile premierului indică o încercare de resetare a modului în care funcționează sectorul energetic. Bolojan a vorbit despre necesitatea trecerii de la „guvernări mediocre” la un model bazat pe reguli clare, investiții și eliminarea zonelor de speculă. În același timp, el a recunoscut că aceste demersuri generează rezistență din partea celor care au beneficiat de sistemul actual. „Aceste lucruri au generat un deranj puternic”, a spus premierul, sugerând că schimbările vor continua în ciuda presiunilor.

În final, Ilie Bolojan a subliniat că obiectivul principal rămâne stabilitatea sistemului energetic și utilizarea eficientă a resurselor publice.