BNR: Datoria externă a României explodează. Dezechilibrele externe se adâncesc

Datoria externă totală a României a crescut cu 24,002 miliarde de euro, ajungând la 227,512 miliarde de euro la finalul lunii noiembrie 2025. Majorarea reflectă atât necesarul de finanțare al sectorului public, cât și nevoile de capital ale sectorului privat.

O accentuare a dezechilibrelor externe

Contul curent al balanței de plăți a României a înregistrat un deficit de 27,14 miliarde de euro în perioada ianuarie–noiembrie 2025, în creștere față de nivelul de 26,06 miliarde de euro consemnat în intervalul similar din 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Evoluția indică o accentuare a dezechilibrelor externe, în pofida unor îmbunătățiri punctuale la nivelul comerțului cu bunuri și al serviciilor.

Structura contului curent arată evoluții divergente între principalele componente. Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, ceea ce sugerează o ușoară temperare a dezechilibrului comercial. În același timp, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, semn al menținerii unui aport pozitiv din transporturi, IT, turism și alte servicii exportate.

Giganții auto joacă la limită: miliarde „pe hârtie” din taxe, într-un moment politic exploziv

20:21

Statul pune pe masă peste un miliard de euro pentru industrie. Noua schemă de ajutor vizează reducerea dependenței de importuri

18:21

Presiunea principală a venit din zona veniturilor primare, unde deficitul s-a majorat cu 1,012 miliarde de euro. Această categorie include, în principal, plăți de dobânzi, dividende și profituri repatriate de investitori, elemente care influențează direct fluxurile de capital ieșite din economie. Totodată, balanța veniturilor secundare a consemnat un excedent mai mic cu 339 milioane de euro, ceea ce a contribuit suplimentar la creșterea deficitului total.

Datele confirmă faptul că, deși anumite segmente ale economiei externe arată semne de stabilizare, dinamica plăților externe și a transferurilor continuă să mențină un nivel ridicat al deficitului de cont curent.

Investițiile străine directe cresc, dar nu acoperă integral deficitul extern

În perioada ianuarie–noiembrie 2025, investițiile directe ale nerezidenților în România au totalizat 7,587 miliarde de euro, în creștere față de 5,358 miliarde de euro în intervalul similar din 2024. Evoluția indică un interes mai ridicat al investitorilor pentru piața locală, în special în sectoare cu potențial de creștere și randamente stabile.

Din totalul investițiilor directe, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat o valoare netă de 5,023 miliarde de euro. Creditele intragrup au avut o valoare netă de 2,564 miliarde de euro, ceea ce arată o finanțare suplimentară din partea companiilor-mamă către filialele din România.

Chiar și în aceste condiții, nivelul investițiilor directe nu acoperă integral deficitul de cont curent, ceea ce menține presiunea asupra necesarului de finanțare externă. Diferența este acoperită prin alte fluxuri de capital și prin creșterea datoriei externe, element care se reflectă în evoluția stocului total de îndatorare.

Creșterea investițiilor este un semnal pozitiv pentru economie, însă dependența de finanțarea externă rămâne un factor de vulnerabilitate în contextul volatilității piețelor financiare și al costurilor de finanțare.

Datoria externă totală depășește 227 miliarde de euro

În intervalul analizat, datoria externă totală a României a crescut cu 24,002 miliarde de euro, ajungând la 227,512 miliarde de euro la finalul lunii noiembrie 2025. Majorarea reflectă atât necesarul de finanțare al sectorului public, cât și nevoile de capital ale sectorului privat.

Datoria externă pe termen lung a însumat 178,599 miliarde de euro, reprezentând 78,5% din totalul datoriei externe, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024. Această componentă include împrumuturi guvernamentale, obligațiuni și finanțări pe termen extins, care influențează sustenabilitatea pe termen mediu și lung.

Datoria externă pe termen scurt a atins nivelul de 48,913 miliarde de euro, respectiv 21,5% din total, în creștere cu 3,7% față de finalul anului precedent. Această categorie este urmărită atent de autorități, deoarece implică riscuri de refinanțare și presiuni asupra rezervelor valutare în cazul unor șocuri externe.

Structura datoriei arată o predominanță a finanțărilor pe termen lung, însă ritmul de creștere rămâne un indicator relevant pentru stabilitatea financiară.

Indicatorii de acoperire și serviciul datoriei externe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung s-a situat la 17% în perioada ianuarie–noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în anul 2024. Indicatorul măsoară ponderea plăților de principal și dobânzi în exporturile de bunuri și servicii și oferă o imagine asupra capacității de plată a economiei.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii, calculat pe baza rezervelor valutare, a fost de 6 luni la 30 noiembrie 2025, comparativ cu 5,7 luni la finalul anului 2024. Nivelul indică o ușoară consolidare a rezervei de lichiditate externă.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR, a fost de 103,5%, relativ stabil față de 103,6% la 31 decembrie 2024. Acest indicator reflectă capacitatea rezervelor de a acoperi integral obligațiile externe pe termen scurt, într-un scenariu de stres.