Budapesta devine a doua capitală europeană retrogradată la categoria „junk” după Atena. De ce a plasat-o Moody’s în categoria „nerecomandat investiţiilor”

Agenţia de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei la nivelul Ba1, nerecomandat investiţiilor, de la Baa3, după ce capitala Ungariei ar fi intrat în „risc crescut de incapacitate de plată”, pe fondul tensiunilor dintre primarul ecologist și guvernul naționalist al lui Viktor Orban, transmite Reuters.

Budapesta devine a doua capitală europeană retrogradată la categoria „junk” (non-investment grade) de marile agenții de rating după ce Atena a primit acest calificativ în 2010-2011, în contextul crizei datoriilor suverane a Greciei. La acel moment, retrogradarea Greciei a fost un moment de referință în istoria financiară europeană: a demonstrat că nici capitalele UE nu sunt imune la default suveran, schimbând definitiv modul în care piețele privesc riscul de țară în zona euro.

Moody’s invocă „lichiditatea scăzută” a capitalei Ungariei

Decizia agenției de evaluare financiară vine într-un moment politic sensibil pentru Budapesta, administrată de primarul liberal Gergely Karácsony, în condiţiile în care Orban se pregăteşte pentru alegeri parlamentare în aprilie, iar partidul de opoziţie de centru-dreapta Tisza conduce în majoritatea sondajelor.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

”Măsura urmează dezvăluirii poziţiei de lichiditate a Budapestei, care ridică îngrijorări privind capacitatea oraşului de a-şi rambursa toate obligaţiile financiare până la 31 decembrie 2025”, a precizat Moody’s într-un comunicat.

Conflict între administrația Budapestei și Guvernul condus de Orban

Primarul Gergely Karácsony a reacţionat pe Facebook, afirmând că retrogradarea este rezultatul ”politicii fiscale iraţionale şi lipsite de viziune a guvernului”. Administraţia Budapestei se află de mai mult timp în conflict cu guvernul Orban din cauza aşa-numitei ”taxe de solidaritate”, o contribuţie pe care oraşul trebuie să o plătească statului.

Agenţia a subliniat că incertitudinea legată de momentul şi încasarea transferurilor obişnuite, combinată cu o lichiditate foarte redusă pentru acoperirea unor eventuale goluri de numerar, creşte semnificativ riscul de credit pe termen scurt.

Litigiile juridice în curs privind „taxa de solidaritate”

Moody’s a anunţat că a plasat ratingul Budapestei sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, ”pentru a reflecta riscul crescut de intrare în incapacitate de plată şi posibila accelerare a rambursării datoriei pe termen lung, din cauza problemelor de lichiditate”.

Potrivit Moody’s, această taxă a crescut cu 31% faţă de anul anterior, ajungând la 76 de miliarde de forinţi în 2024, şi este estimată la 89 de miliarde de forinţi în 2025, echivalentul a aproximativ 21% din veniturile prognozate ale oraşului.

”Litigiile juridice în curs privind nivelul taxei, care depăşeşte finanţarea primită de la guvernul central, adaugă instabilitate sistemului şi pun în pericol procesul de bugetare şi echilibrele de numerar”, a mai transmis agenţia.

UE a suspendat fondurile europene pentru Budapesta

Moody’s a menţionat totodată că evaluarea reflectă şi îngheţarea parţială a fondurilor europene pentru Ungaria. Uniunea Europeană a suspendat miliarde de euro destinate Budapestei, invocând erodarea drepturilor democratice, acuzaţii respinse de Viktor Orban.

Premierul ungar a declarat recent că guvernul este pregătit să ofere Budapestei un sprijin financiar, dacă situaţia o va impune.